Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ziua Porumbului la Diosig

Publicat: 06 noiembrie 2014 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Localitatea Diosig a revenit în centrul atenției la mijlocul lunii septembrie a.a., cu ocazia celei de a șaptea ediții a Zilei Porumbului, eveniment organizat de Agroind Cauaceu și partenerii săi, Agrotex Carei și Promat Tășnad. 

Click pe poza pentru galerie!

Circa 400 de fermieri din județele Bihor și Satu Mare și-au manifestat curiozitatea de a vedea starea culturilor și producțiile obținute la hibrizii din portofoliul a nu mai puțin de 15 companii producătoare de semințe, și anume Pioneer, Monsanto, KWS, Syngenta, Limagrain, Caussade, Euralis, Saaten Union, RAGT, Dow Seeds, American Genetics, Biocrop, Golden West, Summit Agro și Marton Genetics. În același timp, au primit informații cu privire la tehnologia aplicată în aceste loturi demonstrative, din partea furnizorilor de soluții pentru protecția plantelor (BASF, Bayer, DuPont, Adama, Syngenta, Nufarm, Belchim) și a producătorilor de îngrășăminte solide și foliare (Azomureș, Holland Farming).

 

Deficit de umiditate

Ca de fiecare dată, de loturile experimentale s-a ocupat inginerul agronom Mihai Budai. Acum, însă, misiunea sa a fost mult mai dificilă, din cauza secetei pedologice care s-a instalat încă din toamna trecută. „De la 1 septembrie și până la 31 decembrie 2013 am avut doar 56 litri de precipitații utile. Iar de la 1 ianuarie și până la 31 mai 2014 am avut doar 78 de litri, cât plouă în Timișoara într-o singură după-amiază sau în sud în două ore. Am avut în primăvară o perioadă de 30 de zile fără ploi sau de 48 de zile fără precipitații. În iunie am înregistrat circa 18 litri, iar ploile din luna iulie au fost tardive, porumbul era deja în lapte-ceară. Dacă în alți ani, în intervalul 1 septembrie - 1 iulie erau înregistrate între 450 și 500 litri de precipitații, anul acesta cantitatea s-a înjumătățit. Având în vedere că nici rezerva de apă din sol nu a fost la un nivel optim, producția a fost diminuată cu 30 până la 40 la sută”, ne-a mărturisit specialistul.

Cele 154 de loturi demonstrative au fost semănate la începutul lunii aprilie, când s-au aplicat și 280 kg la hectar de îngrășăminte solide 20-20-0. De asemenea, la prima prașilă mecanică s-au folosit încă 250 kg de nitrocalcar. Variantele de erbicidare în pre-emregență și/sau post-emergență au fost propuse de firmele de pesticide. În ceea ce privește fertilizarea foliară, s-au aplicat îngrășăminte cu macro și microelemente, iar când s-a instalat stresul hidric s-a apelat și la îngrășăminte foliare pe bază de molecule organice, aminoacizi și vitamine. Probleme mari cu bolile sau cu dăunătorii nu au fost în platforma de la Diosig. Au fost identificate în unele locuri atacuri de larve de Ostrinia și ceva păduchi pe știulete sau pe vârful frunzelor, dar nimic de amploare.

 

Atenție la culturile premergătoare!

Istoricul plantelor premergătoare a scos la iveală un fenomen foarte interesant. „Pe jumătate din lot, în anul 2012 s-a cultivat sfeclă pentru zahăr, iar pe cealaltă jumătate, soia. În schimb, anul trecut peste tot a fost semănat grâu. Dar din cauza deficitului accentuat de umiditate din iarnă (iarna 2013 - 2014 - n.r), există diferențe notabile între cele două loturi, atât din punct de vedere al arhitecturii plantelor de porumb, care sunt mai mici decât caracteristica hibrizilor, cât și ca producție. Sfecla este o plantă consumatoare de apă și de substanțe nutritive, la fel ca și sorgul pentru boabe sau floarea-soarelui. Pe parcelele unde acum doi ani era cultivată sfeclă, producțiile de porumb au fost cu 25 până la 40% mai mici față de parcelele unde în urmă cu doi ani soia a fost premergătoare”, a explicat agronomul. În locul unde acum doi an a fost cultivată sfecla pentru zahăr s-au înregistrat producții de porumb între 6.500 și 10.000 kg/ha, iar acolo unde soia a fost planta premergătoare grâului, în 2014 la porumb s-au oținut între 10 și 18 tone la hectar!

 

Pierderi de producție, prețuri mici

Din punct de vedere financiar, 2014 nu este un an foarte bun pentru fermerii din județele Bihor și Satu Mare. „Paradoxal, deși aproape întreaga țară s-a confruntat cu ploi, la noi a fost secetă. Prin urmare, pierderile de recoltă sunt cam de 20-25 la sută. De exemplu, la grâu dacă în anii trecuți obțineam o medie de 6-6,5 tone la hectar, anul acesta nu am depășit 4,5 tone. Cu rapița, în schimb, am avut noroc, producția s-a apropiat de normal, undeva la 3 tone. În ceea ce privește porumbul, noi în zona asta ne așteptăm de obicei la producții de peste 9 tone. Anul acesta, însă, nu realizăm mai mult de 7 tone. Pe de altă parte, la floare cred că vom obține doar 2 tone. Producția o vom valorifica, deși prețurile sunt foarte mici, din păcate. Pentru a ne acoperi costurile, grâul ar trebui să fie undeva la 75 de bani kilogramul, porumbul măcar 55-60 de bani, iar floarea-soarelui să ajungă la 1,4-1,5 lei”, consideră Dan Corbuț, director general la Agroind Cauaceu și gazda evenimentului.

Nici în județul Satu Mare situația nu este cu mult mai bună. „În zona Carei, din primăvară și până la mijlocul lunii iulie am avut doar 130 de litri de precipitații. La porumb, am pierdut cam 2-3 tone din producție. Am recoltat deja 480 de hectare, iar producția medie a fost de 10,5 tone. În mod normal, însă, trebuia să obținem peste 13 tone. La floare, în schimb, nu vom realiza mai mult de 2,6 tone, iar prețul de valorificare a acestei culturi este total contraproductiv. Am pierdut peste 40 la sută din recoltă din cauza regimului pluviometric deficitar. Grâul și rapița sunt culturile care s-au comportat cel mai bine anul acesta. Am obținut 5,4 tone de grâu la hectar și 4,2 tone la rapiță”, ne-a declarat, la rândul său, Marian Coneac, administrator la SC Agroport & Company.

 

Demonstrații cu utilaje

După ce au văzut care sunt calitățile hibrizilor de porumb, fermierii au asistat la demonstrații de recoltat, de pregătire a patului germinativ și de semănat, puse în scenă de două dintre companiile de top furnizoare de tehnică agricolă pe piața românească. Astfel, Titan Machinery a venit în platforma de la Diosig cu o combină Case IH 5130 prevăzută cu heder de 8 rânduri și un motor de 320 CP, respectiv cu tractorul Case Steiger de 350 CP, căruia i-a fost atașat un combinator Great Plains SL 400, cu organe active de pregătirea terenului. Pe de altă parte, MEWI a prezentat combina Fendt 4960R, cu rotor axial, motor Caterpillar de 459 CP și culegător pe opt rânduri marca Geringhoff, cultivatorul Horsch Terrano 4MT și semănătoarea de păioase Horsch Pronto 6DC, în angrenaj cu tractoare Fendt 936.

Vizualizat: 668 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?