Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Caruselul” răţişoarei porumbului şi munca în zadar

Publicat: 05 iulie 2018 - 13:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii ani, floarea-soarelui şi rapiţa pentru ulei au devenit „reginele oleaginoaselor” în România, deoarece ocupă tot mai mult teren în structura de culturi a majorităţii fermierilor. Cifrele vorbesc de la sine: rapiţa a fost semănată în toamna trecută pe o suprafaţă mai mare de 700.000 hectare şi floarea-soarelui a depăşit în ultimii ani un milion de hectare. 

Conform Eurostat (serviciul de statistică al UE), România ocupă primul loc din Uniunea Europeană ca suprafaţă cultivată cu floarea-soarelui, precum şi primul loc la producţii. Este un motiv de mândrie naţională, fiindcă suntem fruntaşi la un capitol al agriculturii europene. Floarea-soarelui este o cultură profitabilă pentru fermieri, motiv pentru care şi în următorii ani suprafeţele vor continua să crească. În general, există hibrizi Clearfield sau hibrizi rezistenţi la erbicidul Express, care au revoluţionat această cultură în ţara noastră, fermierii reuşind să controleze buruienile-problemă încă din primele faze de vegetaţie ale culturii.

Adult de Tanymecus dilaticollis atacând plantele de floarea-soarelui de la colet_b

Tanymecus ia cu „asalt” şi lanul de floarea-soarelui
Cu toate progresele tehnologiei agricole, există o problemă entomologică care încă e departe de a fi soluţionată. Este vorba de răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). Deşi este principalul dăunător al culturilor de porumb, atacând în fiecare an, cu diferite intensităţi, peste un milion de hectare, probleme pot să apară şi la floarea-soarelui în primele faze de vegetaţie (răsărit-patru frunze, BBCH 10-14). Spre deosebire de porumb, în unele cazuri atacul răţişoarei la floarea-soarelui poate fi şi mai periculos. Atunci când dăunătorul retează plantele de la colet, acestea se usucă şi mor.
Tanymecus dilaticollis este un dăunător polifag, pe lângă porumb, atacă şi alte plante de cultură, cum ar fi floarea-soarelui, grâu, soia, sfeclă de zahăr etc. Cercetări efectuate la ICCPT Fundulea (actualul INCDA Fundulea) au scos în evidenţă faptul că monocultura de porumb favorizează creşterea rezervei biologice a dăunătorului în sola respectivă. Pe locul doi se află cultura florii-soarelui semănată după porumb. Şi în acest caz se poate întâlni o rezervă importantă de dăunători.
În ultimii ani, în sudul şi sud-estul României au existat sole cu floarea-soarelui compromise parţial sau total ca urmare a atacului răţişoarei porumbului la tinerele plăntuţe. Fermierii s-au văzut nevoiţi să semene din nou, dar şi în aceste cazuri atacul s-a repetat. Au existat situaţii când fermierii au semănat şi a treia oară! E cazul seminţelor la care nu s-a efectuat tratamentul cu unul dintre insecticidele pentru care s-a dat derogare şi în acest an.

Plantă de floarea-soarelui - în faza de două frunze (BBCH 12) - retezată de la colet_b

Dăunătorul face „naveta” între culturi
Anul trecut, în luna iunie am putut să constat urmările unui asemenea atac. În sud-estul României, în judeţul Ialomiţa, nu departe de Ţăndărei, în „inima” Bărăganului, am văzut un atac mare, atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui şi chiar la unele sole cu soia. Practic, într-o zonă unde se iriga erau semănate numai trei culturi (porumb, soia şi floarea-soarelui). Într-o solă insectele au distrus plantele de floarea-soarelui pe o lăţime de 10-25 de metri de la drumul care delimita solele. Fermierul a semănat din nou, iar insectele au trecut în sola aflată pe partea cealaltă a drumului, unde au distrus cultura porumbului. Fermierul a semănat din nou porumbul în zona atacată. Până să răsară porumbul, insectele au revenit în sola cu floarea-soarelui semănată a doua oară. Ca-ntr-un un fel de „carusel” al răţişoarei. Aşa s-a întâmplat şi cu alte sole din zona respectivă. De exemplu, într-o plantaţie de porumb care se învecina cu soia, insectele au atacat porumbul apoi au trecut la soia şi tot aşa. Nu am văzut sole cu porumb sau cu floarea-soarelui distruse total, inginerul agricol care activa în acea zonă mi-a spus că în 2017 atacul a fost „mic” comparativ cu alţi ani, când sole întregi erau distruse. De data asta, doar o parte a parcelei avea plante distruse.

Solă cu floarea-soarelui parţial distrusă de atacul răţişoarei porumbului_b
Anul trecut a fost unul cu o primăvară atipică, cu precipitaţii peste mediile multianuale în perioada martie-mai şi cu oscilaţii mari de temperatură de la o zi la alta şi de la noapte la zi. Cu toate acestea, în judeţele Brăila sau Tulcea, fermierii au întâmpinat mari probleme cu atacul răţişoarei porumbului la floarea-soarelui. Dacă astfel de probleme au existat într-un an atipic, atunci să ne imaginăm ce se poate întâmpla într-un an cu o primăvară caldă şi secetoasă, adică în condiţii climatice favorabile pentru acest dăunător.

Rotaţia culturilor şi tratamentul seminţei
Se recomandă efectuarea tratamentului seminţelor înainte de semănat cu unul dintre produsele pentru care s-a obţinut derogare şi în acest an, precum şi efectuarea unei rotaţii corespunzătoare a culturilor, şi, acolo unde este posibil, evitarea cultivării florii-soarelui după porumb.
O altă recomandare se referă la semănatul florii-soarelui în epoca optimă. Se consideră că floarea-soarelui semănată la o dată mai tardivă este expusă atacului adulţilor răţişoarei porumbului. Acest lucru era valabil în condiţiile climatice normale, dar în prezent clima se caracterizează prin oscilaţii mult mai mari faţă de cum eram obişnuiţi în trecutul nu tocmai îndepărtat. Acum putem avea parte de o primăvară ploioasă, motiv pentru care se poate întârzia cu data semănatului (aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri anul trecut şi acum doi ani), iar după semănatul tardiv, vremea s-a încălzit brusc, favorizând atacul. Putem semăna floarea-soarelui în epoca optimă, dar temperaturile să fie ridicate iar dăunătorii să apară la suprafaţa solului mai devreme decât în mod normal. Tocmai din acest motiv, dacă tratăm sămânţa, avem garanţia că plantele au şanse mai mari de reuşită în „lupta” cu Tanymecus dilaticollis, indiferent de condiţiile meteo.
Dacă fermierii trec cu bine de „asaltul” răţişoarei şi dacă nu mai intervin alte evenimente neplăcute pe parcursul vegetaţiei, atunci aceştia vor fi recompensaţi pe măsura eforturilor depuse.

 

ROTAŢIE INCORECTĂ ÎN ZONE DE MAXIMĂ FAVORABILITATE PENTRU TANYMECUS
La floarea-soarelui, stăm bine în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, dar cultura nu este distribuită uniform în toată ţara, ci e concentrată în anumite zone din sud, sud-est sau sud-vestul ţării şi în unele zone din est. Exact acolo unde este zona de maximă favorabilitate a răţişoarei porumbului, aici întâlnindu-se cea mai mare rezervă biologică a dăunătorului. Cum aici se cultivă şi foarte mult porumb iar rapiţa pentru ulei ocupă şi ea suprafeţe în creştere, este de la sine înţeles că nu se mai poate asigura o rotaţie corespunzătoare a florii-soarelui.
Deşi fermierii sunt foarte conştiincioşi şi mulţi dintre ei cunosc foarte bine ce trebuie să facă, din cauza unui sortiment foarte redus al culturilor de câmp în zonele din sud şi sud-est (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă), se practică o rotaţie scurtă. Cum suprafaţa cultivată cu porumb este mare, în multe cazuri fermierii sunt nevoiţi să semene floarea-soarelui după porumb. Şi asta în zonele de maximă favorabilitate ale dăunătorului, acolo unde găsim şi cele mai ridicate populaţii ale răţişoarei porumbului. Nu este de mirare că în ultimii ani au apărut probleme la cultura florii-soarelui din cauza atacului adulţilor speciei Tanymecus dilaticollis.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 73 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?