Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cartoful dulce la Dăbuleni - cum să obţii un profit de circa 94 mii lei/ha?

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În luna octombrie a.c., Centrul de Cercetare - Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni, judeţul Dolj, a lansat în dezbatere tema „Cultura cartofului dulce în România şi măsuri de promovare”. La mesa rotundă s-au strâns 90 de participanţi, oficialităţi ministeriale, cadre didactice universitare, cercetători din sistemul de stat şi privat, fermieri interesaţi de cultura cartofului dulce, autorităţi locale din zona de influenţă a Centrului de cercetare, profesori şi elevi de la Liceul Tehnologic „Petre Baniţă” Călăraşi şi de la Şcoala Profesională Daneţi.

Cererea pieţei pentru cartoful dulce creşte datorită calităţii lui nutriţionale deosebite. Faptul că, în pofida unui conţinut ridicat de carbohidraţi, are un indice glicemic redus, datorită digestibilităţii scăzute a amidonului, cartoful dulce este recomandat în mod deosebit pentru diabetici, copii şi femei gravide. La aceasta se adaugă fibrele, din care 40% sunt solubile, ajutând la scăderea zahărului din sânge şi a colesterolului. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A, B6, C şi D.

Cultura cartofului dulce în România şi măsuri de promovareClick pe poza pentru galerie!

Sprijin cuplat şi pentru cartoful dulce
Participanţii au avut prilejul degustării unor delicioase produse pe bază de cartof dulce cu pulpa galbenă sau portocalie. A urmat audierea referatelor programate, multe dintre rezultatele prezentate fiind datorate unui proiect ADER, finanţat de MADR în perioada 2016-2017.
Strategia de promovare a cartofului dulce în România a fost prezentată de Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare Dăbuleni, unul dintre cei mai buni manageri din cercetarea agricolă din România, după cum au menţionat toţi participanţii la discuţii. Prin rezultatele obţinute în cadrul Proiectului Sectorial se poate oferi agriculturii româneşti o binevenită diversificare a produselor în discuţie şi de aici o mărire a surselor de venit ale agricultorilor, tematica demonstrând o relevanţă practică sporită. Ca măsuri de promovare a acestei culturi s-au menţionat: asigurarea de către Centrul de Cercetări Dăbuleni a materialului săditor fermierilor interesaţi; diseminarea rezultatelor privind calitatea nutriţională a cartofului dulce, precum şi organizarea de expoziţii cu degustare a unor preparate specifice. S-au făcut propuneri către MADR pentru ca această specie să fie inclusă în lista celor care beneficiază de sprijin cuplat alături de cartoful timpuriu pentru industrializare, cartoful de sămânţă, tutun, soia, mazăre ş.a., dar şi pe lista speciilor care beneficiază de un punctaj mai mare în cadrul proiectelor PNDR.

Eficienţa economică a culturii
Reta Drăghici a expus noutăţi din cercetare privind fundamentarea tehnologiei de cultivare a cartofului dulce în condiţiile solurilor nisipoase: producerea materialului biologic, tehnologia de cultivare în câmp, precum şi tehnologia de păstrare a tuberculilor de cartof dulce. Împreună cu Institutul de la Braşov, s-au iniţiat cercetări cu privire la înmulţirea in vitro a materialului de plantat, astfel încât pe viitor să se poată folosi la plantare material biologic sănătos.
Producţia medie de tuberculi cu diametru mai mare de 5 cm, înregistrată în perioada 2016-2017, a fost diferenţiată în funcţie de soi, cu valori de: 29,5 t/ha la soiul Yulmi, 35,4 t/ha la soiul Juhwangmi, 23,7 t/ha la soiul Hayanmi, 26,3 t/ha la soiul KSP 1 şi 21,5 t/ha la soiul KSC 1.
Temperaturile sub 10-12oC sunt improprii pentru păstrare, putând conduce la pierderi şi de sută la sută. Pentru prevenirea/reducerea acestor pierderi, cartoful dulce trebuie păstrat la o temperatură de 15-17oC, grupat în cofraje sau separat pe etajere. Un calcul al eficienţei economice, efectuat pe un hectar de cultură de cartof dulce, arată că la o investiţie de cca 20.000 lei, o producţie de 22,8 t/ha şi cu un preţ de vânzare de 5 lei/kg, se poate obţine un profit de circa 94 mii lei/ha.
Biologul Alina Nicoleta Paraschiv a reliefat cercetările privind fiziologia plantei de cartof dulce, în funcţie de materialul biologic şi de condiţiile climatice din zona solurilor nisipoase. Această specie este iubitoare de lumină şi de caldură, cartoful dulce fiind o plantă tolerantă la stresul termo-hidric caracteristic zonei solurilor nisipoase, valorificând eficient apa evaporată prin transpiraţia foliară, regăsită în randamentul fotosintetic mare pe parcursul întregii perioade de vegetaţie.
Despre cercetările privind compoziţia biochimică a cartofului dulce pe solurile nisipoase a vorbit biologul Croitoru Mihaela. Datele biochimice prezentate, efectuate în dinamică, arată că cea mai mare cantitate de substanţă uscată totală a fost determinată la 110 zile de la plantare. Soiul Yulmi a prezentat cel mai mare conţinut (41,52%). Procentul maxim de amidon a fost determinat la 100 de zile de la plantare, cu o medie a soiurilor de 13,53%. Cel mai mare conţinut de amidon a fost determinat la soiurile Juhwangmi (14,43%) şi KSP1(14,22%). Vitamina C a avut cele mai mari valori, la toate soiurile, la 100 de zile de la plantare (între 3,5 şi 9,7 mg/100 g s.p.), după care începe să scadă.

Demonstraţie de recoltare
În cuvântul său, subsecretarul de stat în MADR, Floricel Maricel Dima, a evidenţiat rezultatele obţinute de cercetătorii de la Dăbuleni şi în mod special valoarea practică a acestora. A amintit, de asemenea, eforturile ministerului de a emite acele HG-uri de intrare în legalitate a instituţiilor de cercetare agricolă. Ceea ce nu s-a făcut în 7-8 ani, s-a reuşit acum în câteva luni. MADR are în vedere în continuare constituirea fondului de finanţare a cercetării agricole, dar şi trecerea liceelor cu profil agricol de la Ministerul Educaţiei la cel al Agriculturii. Pe scurt, oficialul MADR a promis, pe cât posibil, sprijin total cercetării agricole.
Vicepreşedintele ASAS, Mihai Nicolescu, a remarcat îmbunătăţirea radicală a relaţiilor cu MADR. Referitor la tematica abordată, sublinierile acestuia au fost mai mult decât categorice: sunt cercetări în agricultură care trebuiesc neapărat efectuate în condiţiile ţării noastre şi acestea sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt efectuate în echipă.
Sorin Chiru, Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului şi Sfeclei de Zahăr Braşov (INCDCCSZ), între altele, a menţionat caracteristicile antioxidante ale cartofului dulce, datorită cărora este de aşteptat ca în viitor acesta să depăşească criteriile unui produs de nişă. În final, a transmis tuturor invitaţia ca pe 28 noiembrie a.c. să participe la aniversarea Institutului de la Braşov.
Daniela Popa, prodecanul Facultăţii de Horticultură din USAMV Bucureşti, a subliniat importanţa deschiderii şi menţinerii apetitului pentru cercetare şi a continuării colaborării interinstituţionale, eventual a realizării unor teze de doctorat. Profesorul Gheorghiţă Hoza de la USAMV Bucureşti a venit împreună cu un grup de studenţi din anul III. Au fost prezenţi şi cercetători de la Centrul de Cercetare Hortinvest Bucureşti.
Întâlnirea a continuat cu o vizită în câmpul de cercetare, unde s-a discutat pe marginea variantelor experimentale. De asemenea, am asistat la o demonstraţie de recoltare a cartofului dulce. Per ansamblu, manifestarea ştiinţifică şi practică de la CCDCPN Dăbuleni a fost un real succes! Felicitări Aureliei Diaconu, membru corespondent al ASAS, şi întregului colectiv de cercetare şi producţie de la Dăbuleni.

 

SOIURI LIPSĂ DIN CATALOGUL OFICIAL
Cartoful dulce, deşi a fost introdus în cultură în Europa la sfârşitul sec. al XV-lea, în România el este menţionat abia în sec. al XX-lea. În prezent, în Catalogul Oficial al Soiurilor nu este înscris nici un soi. Cele cinci soiuri testate experimental, şi anume: Yulmi, Iuhwangmi, Hayanmi, KSP 1 şi KSC 1, au prezentat un interes aparte. Materialul biologic provine din Coreea de Sud, urmare a unei colaborări începute în anul 2012 cu instituţii şi universităţi din această ţară. Pe baza datelor experimentale, în anul 2015, soiurile KSP1 şi KSC1 au fost înscrise în lista oficială.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 380 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?