Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartarea agrochimică e o obligație tehnologică

Publicat: 19 septembrie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ultimii cinci ani, ferma Agro-Tora SRL a realizat de două ori cartarea agrochimică la absolut toate parcelele de pe suprafața totală lucrată de 750 de hectare, iar rezultatele de producție și cele financiare s-au văzut din plin în sporul de recoltă și în economia de bani la achiziția de îngrășăminte.

Click pe poza pentru galerie!

În județul Vaslui, din punct de vedere al încadrării solului în clase de fertilitate și de pretabilitate, oficial se arată faptul că în ultimii ani ponderea este deținută de terenurile arabile din clasa a-II-a de bonitate - circa 88 mii ha, adică aproape 31 la sută din totalul suprafeței arabile -, și din clasa a-III-a de bonitate - circa 105 mii ha, ceea ce reprezintă 36 la sută din total. Eroziunea, acidifierea ca urmare a aplicării unor îngrășăminte chimice cu potențial de acidifiere, dereglarea regimului de nutriție al solului (exces sau carență) reprezintă doar câțiva dintre factorii care au perpetuat această situație, cu efecte negative asupra nivelului recoltelor și asupra calității producțiilor.

 

Cel puțin trei beneficii ale analizei solului

Conștienți de aceste realități, unii dintre fermieri caută soluții, iar rezultatele benefice se observă imediat. În zona Negrești, județul Vaslui, inginerul Costică Cioată (foto) exploatează aproximativ 750 hectare, în cadrul SC Agro-Tora SRL. În ultimii cinci ani, a realizat de două ori cartarea agrochimică la absolut toate parcelele. Din păcate, suprafața aflată în exploatare nu este compactată, ci e răspândită pe mai multe parcele, în funcție de disponibilitatea proprietarilor de terenuri agricole de a încheia contracte de arendă. În urma cartării agrochimice, s-au evidențiat două importante avantaje, respectiv creșterea cantității și a calității recoltelor, ca urmare a asigurării necesarului optim de elemente nutritive pentru dezvoltarea plantelor, și reducerea cheltuielilor cu îngrășămintele, fiind eliminate achiziționarea și administrarea de substanțe în exces. Desigur, la fel de important poate fi și faptul că terenurile arabile sunt oprite din degradare, investițiile oferind beneficii pe termen lung. ”În cadrul unității, la grâu, producțiile au fost cuprinse între 5 - 6 - 6,5 tone/ha, în sistem neirigat. Desigur că ne-au ajutat și ploile din lunile mai și iunie, chiar dacă acestea ne-au adus probleme cu bolile și cu dăunătorii, fiind nevoiți să efectuăm tratamente foliare suplimentare. Însă, sporul de producție vine și din tehnologie, respectiv din calitatea seminței și din aceste cartări agrochimice deosebit de importante. Ca urmare a cartării, am reușit să aplicăm exact îngrășământul de care avea nevoie fiecare parcelă. Astfel, am fost nevoit să achiziționez mai multe sortimente de îngrășăminte chimice, dar sunt mulțumit de faptul că nu am irosit banii pe substanțe care nu erau necesare, precum și de faptul că nu am făcut rău solului administrând îngrășământul nepotrivit. De exemplu, anul acesta le-am eliminat total pe cele cu azotat de amoniu, rezultatele cartării arătându-mi că în ultimii cinci ani solurile din zona mea au început să devină slab acide, ceea ce înseamnă reducerea recoltelor. Dacă nu analizam solul, mergeam în continuare cu aceste îngrășăminte și nu știam de ce nu obțin recolte, atâta vreme cât respectam toate verigile tehnologice”, spunea fermierul negreștean.

 

Cifrele vorbesc: cheltuieli vs. avantaje

Cheltuiala cu îngrășămintele aplicate inutil pe suprafețele care nu au nevoie de respectivele elemente poate fi uneori cu mult mai mare decât costul cartării agrochimice, spun fermierii care au obișnuința de a verifica periodic rezervele solurilor exploatate. Pe același principiu activează și unele companii furnizoare de semințe, firme care doresc să participe practic la crearea tuturor premiselor pentru ca semințele oferite fermierilor să se exprime la potențialul lor maxim și, astfel, subvenționează sau susțin efectuarea cartării agrochimice. ”La noi în zonă, în urmă cu cinci ani, firma românească producătoare și furnizoare de semințe Plantagro Vaslui a inițiat efectuarea acestor analize de sol. Au venit cu un specialist agrochimist, angajat al domniilor lor, au ridicat probe de sol, urmând ca noi să plătim în produse, la recoltarea culturilor. Am realizat repede avantajele și am continuat să fiu atent la acest aspect. Astfel, am căpătat dorința de a efectua cartarea pe întreaga suprafață, nu doar pe cea care ne interesa direct, în cadrul colaborării noastre. Costurile cu analizele de sol sunt aproape infime, în raport cu cheltuielile pe îngrășămintele inutile și în raport cu beneficiile aduse. {i îi sfătuiesc pe toți colegii fermieri care încă mai amână efectuarea analizelor agrochimice ale solului să nu treacă peste această etapă, fiindcă, de fapt, pierderi financiare mai mari vin tocmai din neefectuarea cartării agrochimice. De exemplu, o cheltuială 25-30 de milioane de lei vechi nu reprezintă mare lucru într-o fermă cu 250-300 ha. Dar se recuperează semnificativ din sumele necheltuite cu îngrășămintele de care chiar nu ai nevoie, dar tu, ca fermier, erai obișnuit să le cumperi”, detaliază Costică Cioată.

Fermierul a exemplificat cu cazuri concrete din ferma lui în care a identificat un excedent de fosfor sau de potasiu, economia de bani provenind din reducerea costului cu îngrășămintele complexe NPK. 

La fel de importantă este aplicarea în doze optime a cantităților de îngrășăminte. „Rezultatele cartării ne arată și cantitățile de îngrășăminte necesare, astfel încât nu mai riscăm să administrăm prea puțin sau prea mult. Așadar, ne asigură eficiența aplicării îngrășămintelor și posibile noi reduceri ale costurilor de producție, printr-un necesar mai mic de îngășăminte achiziționate pentru asigurarea optimului de elemente nutritive. De asemenea, la noi, aplicarea în doze optime și a formulei de îngrășământ potrivite fiecărei parcele a dus la creșterea producției cu aproximativ două tone/ha”, explica specialistul.

 

Producător de sămânță certificată

Societatea Agro-Tora Negrești este producătoare de sămânță certificată, în special din categoria cerealelor păioase - grâu, orz, ovăz, orzoaică de primăvară și de toamnă, beneficiari fiind gospodarii, fermierii mici și mijlocii din zonă, adică aceia care înțeleg faptul că sumele cheltuite cu respectarea unor verigi tehnologice importante sunt semnificativ mai mici față de beneficiile obținute prin respectarea unei minime tehnologii din care nu trebuie să lipsească sămânța certificată și cartarea agrochimică. 

Societatea AGRO-TORA Negrești-Vaslui a fost înființată în anul 1992, activitatea de producție propriu-zisă fiind demarată ceva mai târziu, în anul 2000, atunci când Costică Cioată a decis să renunțe la încercarea de a performa în cadrul vechiului IAS și să activeze pe cont propriu. La început, a exploatat aproximativ 220 ha de teren, arendat în jurul orașului Negrești. Apoi, odată cu investițiile în mecanizare și în sectorul de producere a semințelor de cereale păioase, unitatea s-a dezvoltat până la dimensiunile de astăzi, respectiv aproximativ 750 ha teren, parcul aferent de tractoare, mașini și utilaje agricole, precum și spații de depozitare construite în regim propriu, totalizând o capacitate de stocare de aproximativ 4-4,5 mii tone. Cel mai recent spațiu, finalizat în urma modernizării unor construcții mai vechi, are capacitatea de trei mii de tone, astfel existând posibilitatea de a păstra în depozite distincte producțiile pentru semințe și cele pentru consum. 

 

 

Petronela COTEA MIHAI,

redactor Radio România Iași

 

 


FERMIERII AU NEVOIE DE O STABILITATE A RESURSELOR FINANCIARE

În unele țări, aspectele legate de cartarea agrochimică par a fi mai bine înțelese și nu este nevoie de extrem de multă muncă de lămurire a fermierilor asupra utilității demersului tehnologic amintit, dar acolo unde resursa financiară este deosebit de limitată, din multiple determinări, apare situația în care normalitatea științifică devine excepție. Din păcate. Speranța de revenire, însă, există. {i se manifestă tot în rândul fermierilor. Rămâne să sporească numărul acestor fermieri. Numai că ar fi câteva condiții minime, între acestea numărându-se subvenționarea la timp a agriculturii românești, protejarea producțiilor autohtone în fața importurilor de orice calitate, reducerea birocrației din sfera programelor de susținere a investițiilor, spun fermierii. ”Fermierii români, să știți că nu se îmbogățesc de pe urma muncii lor. În schimb, având o stabilitate a resurselor financiare, având prețuri ceva mai bune pentru recoltele realizate, capătă șansa de a prinde curaj și de a realiza noi investiții. Unele, chiar angajând credite și gajând inclusiv cu casa proprie. Dar, măcar ai un sentiment de respect când simți o minimă susținere și îți este suficient spre a lupta în continuare, spre a căuta soluții, spre a încerca să fii mai bun și chiar cel mai bun. Să fii tu cel care plătește nivelul de arendă cel mai ridicat. Căutările acestea, bazate pe minimul de susținere simțit prin achitarea în timp util a subvențiilor, prin credite ceva mai ieftine, prin legi care încurajează producția și munca, te conduc spre acceptarea riscului de a cheltui pentru fiecare verigă tehnologică, de la sămânța certificată și până la cartarea agrochimică, subiectul avut acum în vedere”, considera Costică Cioată.




RAPIȚA - O CULTURĂ GREU ÎNCERCATĂ DE SECETĂ

Pentru anul de producție 2015-2016, pe lângă loturile semincere de cereale păioase, care reprezintă 30-35% din suprafața lucrată, structura de culturi a fermei Agro-Tora Negrești a inclus 250 ha cu floarea-soarelui, 40 ha cu soia și 120 ha cu porumb, din păcate producțiile purtând amprenta secetei din această vară. 

Noul an de producție agricolă, 2016-2017, aduce o repetată încercare de obținere a rapiței, pe aproximativ 200 ha de teren, societatea având deja în palmares tentative de înființare a culturii, nereușite din cauza secetei care nu a permis răsărirea plantelor. ”Din păcate, din 2009 încoace, adică în ultimii șase ani, numai în doi ani am obținut recolte de rapiță. Seceta a stopat din start speranța noastră de a realiza producții. Ne-am încăpățânat și am semănat în fiecare an, la fel și acum. Este al treilea an la rând. Dorim această cultură, fiind destul de bănoasă și asigurând primii bani în fermă, dacă reușim să ducem totul până la capăt”, mărturisea inginerul vasluian Costică Cioată. 


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 873 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?