Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Care este starea culturilor pe frontul de vest?

Publicat: 06 februarie 2021 - 11:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După o toamnă cu destule bătăi de cap, din cauza ploilor în exces care au întârziat însămânţările, culturile din vestul ţării au rezistat primului val de îngheţ.

La mijlocul lunii ianuarie, pe terenurile aflate în exploatarea societăţii Agroind Cauaceu zăpada aşternuse un strat de 7-8 cm. Aici s-au semănat în toamnă 800 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu cereale păioase, respectiv grâu, orz şi orzoaică. Dar nu toţi fermierii din zonă au reuşit să-şi pună în aplicare planurile. „În toamnă a plouat mult, aproape 65 de zile, şi nu s-a putut intra la semănat. Iar când s-a îndreptat vremea au preferat să înfiinţeze noile culturi în loc să recolteze. Nici nu a existat capacitatea de a prelua atâta porumb, căci producţiile au fost bune. Estimez că undeva până în 5% din suprafaţă a rămas nerecoltată. Noi am obţinut o producţie medie la stas de 13,5 tone la hectar”, mi-a mărturisit Mihai Budai, tehnologul celor de la Agroind Cauaceu.

starea culturilor 2021 1_b

 

Atac masiv de musca galbenă

 

Dacă rapiţa s-a dezvoltat foarte bine, probleme au apărut pe suprafeţele de păioase la care s-a întârziat semănatul. „Plantele au răsărit, dar multe numai în coleoptile sau maxim în două frunze. Deci nu erau chiar pregătite pentru ger. Semănăturile de toamnă le-am încheiat abia la începutul lunii decembrie, ceea ce nu s-a mai întâmplat la noi în fermă”, admite inginerul agronom.
Acolo unde s-a semănat înainte de apariţia ploilor, acesta s-a trezit cu un atac masiv de musca galbenă a cerealelor. „Am semnalat între 3 şi 6 larve la coletul plantelor. Acolo a trebuit investit în tratamente cu insecticide sistemice, 350 până la 400 de lei la hectar. Pe suprafeţele semănate la timp nu au fost probleme pentru că temperaturile au fost destul de scăzute şi nu au favorizat dezvoltarea bolilor. Ici-colo a mai apărut făinarea, dar nesemnificativ”, declară acesta.

 

Cu 30% mai puţină rapiţă

 

În cazul rapiţei, startul în vegetaţie a fost exploziv, motiv pentru care s-a aplicat de două ori regulator de creştere. „Poate pe 15-20 la sută din suprafaţă plantele sunt în 4-5 frunze, dar restul sunt deja în 8-9 frunze. Cultura se află într-un stadiu mai bun decât acum un an, însă asta în condiţiile în care ne-am îngrijit mai mult de ea pentru că am redus cu 30% suprafaţa alocată rapiţei, din cauza rotaţiei. Am tot semănat rapiţă după grâu în ultimii ani pentru că nu reuşisem să recoltăm porumbul la timp şi atunci ne-am trezit că s-au înmulţit peste măsură dăunătorii”, a remarcat Mihai Budai.

 Foto 2 Mihai_Budai_b

Undeva între 10 şi 12% din suprafaţă a rămas nearată în Bihor. Unii fermieri mai au şi acum de recoltat porumbul - MIHAI BUDAI, tehnolog la ferma Agroind Cauaceu

 

Un nou inamic al culturilor

 

Anul trecut, rapiţa celor de la Agroind a fost afectată serios de apariţia unui nou dăunător. Este vorba de gărgăriţa albastră a verzei, cu denumirea ştiinţifică Baris chlorizans, care apare de regulă după înflorire, când silicvele sunt formate. „Se hrăneşte câte puţin şi depune în partea superioară a coletului între una şi patru larve, dar în general 2-3, care încep să mănânce vascularizaţia. Prin urmare nu se mai alimentează silicvele, rapiţa se coace prematur iar masa a o mie de boabe e foarte redusă. În sensul că pot apărea pierderi şi de 40 la sută din producţie. Am avut parcele, mai ales la hibrizii semi-timpurii, care au înflorit mai devreme, unde pierderile înregistrate au fost de 700-800 kg la hectar, exclusiv din cauza acestei insecte. Media obţinută a fost puţin peste 3 tone la hectar. Bine, am avut suprafeţe de pe care am recoltat şi 4,2 tone la hectar, dar au fost şi de 2,2 tone. Acest dăunător a fost localizat în Franţa, în 1926, dar în ultimii ani şi-a făcut simţită prezenţa prin Serbia, Slovacia şi Cehia. Iar în 2020 a apărut şi în vestul României şi nordul Bulgariei”, mi-a explicat bihoreanul.


60.000 de tone în silozuri

 

Societatea administrată de Dan Corbuţ mai avea pe stoc la mijloc de ianuarie circa 30 mii de tone de porumb şi cam tot atâtea de grâu, doar o parte din producţia de anul trecut fiind vândută sau contractată. „Am avut trei ani la rând producţii bune la culturile de prăşitoare în vestul ţării, mai puţin la floarea-soarelui, care a avut de suferit din cauza excesului de precipitaţii. Iar la cei care nu au intervenit cu tratamente, producţiile nu au excelat. Aşteptăm să vedem în ce condiţii vom încheia contractele futures pe anul acesta. Deocamdată nici traderii nu îşi pot face un plan din cauza preţurilor destul de ridicate. Acum nu se discută sub 185 de euro tona de porumb şi 195 de euro tona de grâu”, a constatat Mihai Budai.

porumb nerecoltat_b

 

Uscarea artificială a porumbului

 

Ceva mai la nord, Marian Coneac, directorul tehnic de la Promat Comimpex Tăşnad, societate care exploatează aproape 7.000 de hectare în judeţul Satu Mare, ne spunea că primul val mai serios de îngheţ din această iarnă a prins culturile descoperite. „Nu avem strat de zăpadă, dar sperăm să nu ţină foarte mult această perioadă cu temperaturi negative. Toate plantele au răsărit. Noi am reuşit să semănăm în epoca optimă. Am desicat o mare parte din suprafaţa cu porumb şi asta ne-a ajutat foarte mult. Noi recoltam când nimeni nu o făcea şi am eliberat terenul pentru lucrările de toamnă. În condiţiile în care la alţii porumbul era încă verde, noi recoltam cu umiditate de 27-28%. De vreo cinci-şase ani aplicăm această tehnologie”, susţine acesta. Producţia medie la hectar a fost de 9 tone, întreaga cantitate recoltată fiind apoi valorificată la preţul de 80 bani/kg. În toamnă au fost semănate 1.100 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu grâu.

Marian_Coneac_b

Marian Coneac


CUM FACI DESICAREA FĂRĂ NICIUN RISC?
Deşi desicarea culturilor este o practică des întâlnită în anumite regiuni ale lumii, puţini sunt cei care o aplică la noi în ţară. Respectarea momentului aplicării desicantului este foarte importantă pentru a nu afecta calitatea boabelor. Faptul că în masa de seminţe nu mai apar boabele verzi, că buruienile ivite tardiv în sole se elimină, că rezerva de buruieni cu înmulţire prin stoloni se reduce, precum şi posibilitatea eşalonării recoltării fac din desicare o verigă tehnologică extrem de practică. Ea este însă contraindicată în loturile semincere, din cauza efectului pe care îl poate avea aplicarea prea devreme a erbicidului asupra viabilităţii seminţelor.


un articol de
LIVIU GORDEA

Vizualizat: 992 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?