Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Capcanele din lan: buruieni ce pun viaţa în pericol

Publicat: 15 aprilie 2020 - 09:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Riscurile expunerii îndelungate la soare sunt deja binecunoscute.

Dar atunci când la razele ultraviolete se adăugă şi unele substanţe volatile din plantele mediului natural în care te afli, se pot manifesta complicaţii de genul fitofotodermatozelor sau, mai grav, ale intoxicaţiilor generale propriu-zise.

Capcanele din lan: buruieni ce pun viaţa în pericolClick pe poza pentru galerie!

La sfârşitul lunii iulie 2019, într-o fermă din judeţul Neamţ, un lan de sfeclă de zahăr, obiect al unui posibil expozeu, a necesitat o intervenţie manuală de plivire a unei singure specii de buruiană: teişor/pristolnic (Abutilon theophrasti). Seceta din prima parte a vegetaţiei şi ploile abundente care au urmat au obstrucţionat efectul primelor erbicide şi aplicarea altora, complementare, pentru reuşita deplină a culturii. Teişorul avea 1-1,5 m, în curs de înflorire şi acoperea cu umbra lui o sfeclă reuşită. Intervenţia manuală s-a dovedit a fi ultima şansă. Cu o echipă de 53 de zilieri, s-a intervenit într-o dimineaţă la ora 7:30. Toţi zilierii aveau experienţa de mai mulţi ani în asemenea activitate; lucrare banală, simplă, nepericuloasă.
Pentru că buruienile erau foarte înalte şi lemnoase, oamenii au folosit şi seceri, smulgerea nefiind facilă pentru toţi. Pe la ora 10 când soarele dogorea cu vreo 30 de grade C, au căzut în leşin primele victime: respiraţie grea, ameţeli, hipotensiune, halucinaţii, prurit şi eczeme pe mâini şi picioare (mulţi erau în pantaloni scurţi şi maiou, dată fiind temperatura de afară). Transportaţi la spital în regim de urgenţă, mare parte din ei au primit tratament după ce şeful de fermă a comunicat medicului situaţia din teren şi posibila cauză de îmbolnăvire. După prânz toţi au plecat acasă, fiind în afara oricărui pericol.

Diagnostic greşit, tratament inadecvat

Seara, o parte dintre ei au manifestat simptome mai pronunţate şi au solicitat ambulanţa. Au fost internaţi 16 pacienţi, din care 5 au rămas 3 zile în tratament, restul fiind externaţi a doua zi. Primul diagnostic dat de medici în acea seară (cu toate că li s-a sugerat cauza posibilă) a fost toxicitate cu insecticid. Tratament inadecvat probabil. Show în media locală şi chiar naţională, anchetă ITM şi Poliţie, analize în câmp pe plante pentru IML, declaraţii, deplasări la spital pentru pacienţi, griji şi stres de nedescris. Două luni a durat calvarul. Şi s-a lăsat cu sancţiuni şi amenzi mari, deşi IML a dat verdictul că nu este intoxicaţie cu pesticide şi că e acel prim diagnostic pe care l-a dat spitalul unde au ajuns primii pacienţi: "fitofotodermatoză".
Până la urmă, toţi muncitorii s-au însănătoşit (sigur că a fost şi isteria cauzată de o psihoză colectivă şi, eventual, forţarea obţinerii unor compensaţii obscure), dar a rămas o adâncă cicatrice în inima celor care au răspuns de securitatea zilierilor. De aceea, chiar dacă uneori ni se pare că la o lucrare banală nu se pot întâmpla nenorociri, e bine să punem răul înainte şi să explorăm toate subsolurile legislaţiei de securitate în muncă pentru apărarea vieţii angajaţilor noştri şi, nu în ultimul rând, a liniştii noastre, a fermierului - veşnic responsabil de toate păcatele de sus şi de jos. Parcă nici Sfântul Petru n-a fost atât de obidit: şi la margine, şi la perete!

Fitofotodermatoza - cauze şi manifestări

Fitofotodermatoza nu este o formă comună de dermatită de contact, dar pe timpul sezonului cald are o incidenţă mai mare. În cazurile în care pielea este umedă (de exemplu, transpiraţie) şi se produce contactul cu anumite plante, concomitent cu expunerea la soare se produc condiţiile optime pentru apariţia fitofotodermatozei. Afecţiunea aceasta poate să fie provocată chiar şi de contactul cu iarba de gazon. Apare cel mai frecvent primăvară şi vara, iar persoanele predispuse sunt cele care îşi desfăşoară activitatea în aer liber, în grădină, în agricultură. Însă, fitofotodermatoza se poate manifesta la orice persoană care iese în natură, chiar şi la un picnic sau o plimbare în parc, dacă este expusă la soare. Combinaţia de lumină, radiaţie solară, temperatură ridicată şi plante care conţin furocumarina (compus organic de tip "psoralen" - substanţa sensibilă la lumină care se combină cu ADN-ul inhibând diviziunea celulară; psolaren se utilizează în fotochemoterapie pentru tratarea bolilor de psoriazis, vitiligo, limfom cutanat etc.) poate cauza o reacţie de fitofotodermatoză. Pentru că apare în urma contactului cu plantele, fitofotodermatoza se instalează în special pe membrele inferioare sau/şi superioare şi pe faţă. Plantele care pot provoca aceste simptome sunt pătrunjelul, păstârnacul, morcovul, ţelina, mărarul, smochinul, iedera şi altele, cum ar fi Teisorul - Pristolnicul, Velvet Leaf - (Abutilon theophrasti).

O buruiană mai mult dăunătoare decât utilă

Planta de Abutilon theophrasti este o erbacee anuală, întâlnită cel mai adesea în zone nisipoase, din zona de stepă până la pădurile de stejar, la şes, la marginea drumurilor, în lunci. Tulpina înaltă de până la 2 m, uşor catifelată, prezintă mici peri stelaţi cu frunze dispuse altern, limb oval, baza cordată şi vârf acuminat (lung şi ascuţit). Florile au petale galbene uşor mai mari decât sepalele. Fructul se prezintă sub formă de capsulă cu perişori ce conţine câte trei seminţe în fiecare lojă.
Fibrele obţinute din tulpini se utilizează ca înlocuitor de iută. Prima dată s-a cultivat în China cu mai bine de trei milenii în urmă. De acolo, Abutilon teofrasti îşi făcu drum aproape peste tot în lume. Datorită plasticităţii şi capacităţii germinative (seminţele pot să rămână viabile până la 50 de ani!), infestarea culturilor de porumb şi bumbac a devenit din ce în ce mai periculoasă; planta s-a dovedit a fi mai mult dăunătoare decât utilă, astfel că a început să fie tratată ca o buruiană perfidă.

Substituent natural de noi erbicide eficiente şi sigure pentru mediu

În ultimele decenii însă, diferite instituţii de cercetare, cum ar fi Universitatea Newcastle din Australia, au regăsit în această plantă noi căi de explorare ştiinţifică. În scop fitoterapeutic se utilizează întreaga plantă, în special muguri, fructe şi seminţe. Este utilizată în tratamentul dizenteriei, a incontinenţei urinare precum şi în tratamentul opacităţii corneei. Frunzele se folosesc ca emolient şi ceaiuri contra febrei. Flavonoizii şi antocianinele conţinute în plantă au demonstrat activităţi anti-cancer la oameni! Se consideră că aceste substanţe suprimă procesele inflamatorii, împiedica proliferarea celulară şi adesea par să fie de protecţie împotriva cancerului şi a bolilor neurodegenerative.
Ingerarea excesivă însă poate provoca halucinaţii, tulburări ale vorbirii, diplopie (vedere dublă) şi o uşoară excitare.
Biotestele efectuate în laborator şi pe teren au arătat că toate părţile vegetative ale lui A. theophrasti sunt toxice pentru alte plante de cultură sau buruieni. Exudatele emanate de teişor sunt de o fitotoxicitate variabilă în funcţie de condiţiile de climă şi sol. Alelopatia la Abutilon theophrasti oferă o gamă largă de compuşi secundari care au rolul potenţial de a fi utilizaţi direct sau ca substitut natural de noi erbicide eficiente şi sigure pentru mediu. De asemenea s-a demonstrat că A. theophrasti are proprietăţi fungitoxice (combatere naturală a bolilor cauzate de ciuperci).
Erbicidele eficiente pentru teişor includ metribuzin, atrazin, 2, 4-D, bentazon, bromoxinil, cianazina, dicamba, linuron, halosulfuron-metil? I flutiacet-metil şi încă foarte puţine substanţe. La sfecla de zahăr sunt doar câteva, cu efect parţial, mai ales în faze târzii de dezvoltare a buruienii. De aceea combaterea culturală (rotaţia, asolamentul) e cea mai eficientă.

 

 

CE ESTE DERMATITA DE PAJIŞTE?

Fitofotodermatoza, cunoscută şi ca dermatita de pajişte, este o alergie de piele care se manifestă printr-o erupţie inflamatorie cutanată fitotoxică. Apare la contactul pielii cu anumite plante sau fructe care conţin substanţe fotosensibilizante, concomitent cu expunerea la soare. Cele mai multe reacţii adverse la om apar însă atunci când acele plante sunt rupte, tăiate sau prelucrate. Pe zona de contact, tegumentul se umflă şi se înroşeşte, iar mâncărimea poate fi foarte intensă. Erupţia poate avea o formă bizară, arătând ca o vânătaie sau poate dezvolta băşici. În general, apare în maximum 24 de ore de la expunere şi se manifestă prin apariţia unor leziuni dureroase şi pruriginoase. Ulterior, după apogeu, se instalează febra tardivă în care leziunile devin hiperpigmentate, având caracter post-inflamatoriu şi pot dura câteva săptămâni sau luni.


CE FACI ÎN CAZ DE INTOXICAŢIE?

Consultul dermatologic este important, pentru că fitofotodermatoza poate fi înşelătoare, mimând simptomele altor afecţiuni ale pielii provocate de expunerea la soare, precum porfiria cutanată tardivă sau erupţia polimorfă la lumină. Dermatologul poate să recunoască fitofotodermatoza în funcţie de modul de manifestare, dar şi pe baza examenului clinic corelat cu o anamneză (discuţie cu bolnavul). Majoritatea pacienţilor confundă fitofotodermatoza cu o simplă urticarie. Dacă îţi apare o reacţie cutanată pe piele şi nu ai acces imediat la medicul dermatolog, poţi să faci următoarele acţiuni până ajungi la medic:
- spală imediat suprafaţa afectată cu apă rece sau aplică terci de cereale îmbibate în apă;
- aplică o compresă rece pe zona unde a apărut urticaria, de mai multe ori pe zi, pentru a calma durerea;
- aplică o cremă anti-prurit şi una cu protecţie solară.
Este indicată vizita de urgenţă la medicul dermatolog dacă se instalează febră, dacă zona cu urticare, faţa sau gâtul, se umflă sau se creează o rană deschisă şi ai probleme de respiraţie.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 1799 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?