Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Când vom fi pregătiţi să renunţăm la pesticide? II

Publicat: 20 aprilie 2020 - 10:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Voi continua să explic de ce iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) de eliminare a pesticidelor sintetice până în anul 2035 ne ameninţă serios securitatea alimentară.

Referitor la protecţia plantelor în UE, trebuie să înţelegem că Europa NU este uniformă, există diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte biodiversitatea, cât şi structura agriculturii, dar şi a mentalităţilor locuitorilor ei.

Foto 1: Larve de buburuze (Coccinella septempunctata)_b

Combaterea biologică nu este ceva... universal

Trebuie avut în vedere că ţările din Europa provin din două sisteme total diferite, cele cu vechime în UE, din blocul vestic, celelalte, mai noi, din fostul bloc comunist, din centrul, estul şi sud-estul continentului. Fiecare dintre aceste ţări a avut propriul istoric al combaterii agenţilor de dăunare şi diferă în ceea ce priveşte rezerva de buruieni, de boli şi dăunători. În primul rând, există diferenţe mari în ceea ce priveşte condiţiile climatice între ţările din vestul Europei, cele din centrul continentului şi cele din sud-est. Dacă birocraţia excesivă, specifică Uniunii Europene, este oarecum uniformă şi de-a dreptul aberantă, în majoritatea ţărilor ce fac parte din blocul comunitar, asta nu înseamnă că şi condiţiile naturale din fiecare ţară a UE sunt la fel! De ce spun toate acestea? Simplu, combaterea biologică nu este ceva... universal, aşa cum este birocraţia europeană, ci diferă foarte mult de la un caz la altul. Dacă pentru un dăunător din Portugalia, de exemplu, există o soluţie de combatere fără chimicale, care dă rezultate, este posibil ca pentru alt dăunător din România, această soluţie să nu dea rezultate şi viceversa.

Foto 2: Ouă de Coccinella septempunctata, un important prădător al afidelor_b

Inventarierea agenţilor de dăunare în fiecare ţară

Fiecare ţară din UE ar trebui să facă o inventariere „la sânge” a rezervei de buruieni (prin cartări), a rezervei de agenţi patogeni sau de dăunători, pentru fiecare specie importantă în parte, precum şi cele care au potenţial de dăunare, dar nu apar în fiecare an. În urma inventarierii agenţilor de dăunare se elaborează hărţile cu arealul acestora, în acest mod ştim foarte exact cum stăm cu rezerva lor. Nu putem să trecem la o altă etapă a combaterii agenţilor de dăunare fără să ştim, foarte exact, cu ce probleme se confruntă fiecare ţară din UE în parte. Ştim în prezent, cu precizie, care este arealul de dăunare al principalilor agenţilor fitopatogeni, ai dăunătorilor sau al diferitelor specii de buruieni, în fiecare ţară din Uniunea Europeană?
De asemenea, în ultimul timp există foarte mari probleme cu speciile invazive, sosite în Europa de pe alte continete. Ştim cu precizie arealul acestora în toate ţările din UE? Ce avem nevoie pentru elaborarea hărţilor cu arealul agenţilor de dăunare (locali şi invazivi) în fiecare ţară ce compune blocul comunitar?

E nevoie de timp şi de multă cercetare fundamentală!

Acest lucru nu se poate realiza peste noapte! Este nevoie de foarte mulţi ani, dacă nu chiar decenii! Acest timp este direct proporţional cu numărul de specialişti în domeniul protecţiei plantelor din fiecare ţară în parte! Mai ales că lucrurile din acest domeniu nu sunt aşa simple pe cât au impresia mulţi cetăţeni europeni că sunt. Încălzirea globală are drept efect modificări în arealul agenţilor de dăunare. Nu ştiu dacă mulţi dintre semnatarii acestei iniţiative cetăţeneşti sunt conştienţi de acest lucru.
Să spunem că ştim ce rezervă de agenţi de dăunare are fiecare ţară în parte. Să spunem că ne-au venit în ajutor şi progresele tehnologiei în domeniul sistemelor automate de monitorizare. Trecem la etapa următoare, care este mult mai dificilă. Şi anume să cunoaştem natura în cele mai mici detalii ale ei. Să cunoaştem relaţiile foarte complexe care există între plantele de cultură, agenţii de dăunare, duşmanii naturali ai agenţilor de dăunare, duşmanii, duşmanilor naturali ai agenţilor de dăunare (hiperparazitism), precum şi relaţiile dintre toate aceste categorii amintite şi condiţiile climatice. Care condiţii climatice sunt într-o continuă schimbare. Ce înseamnă acest lucru? Simplu, cercetare fundamentală! Multă, multă, multă cercetare fundamentală! Numai pentru studiul şi aprofundarea acestor relaţii complexe, existente într-un ecositem agricol, este nevoie de foarte mult timp şi de foarte mulţi specialişti, pasionaţi de ceea ce fac şi care au o înaltă pregătire profesională. Iar, în multe ţări din UE, tinerii fug de cercetare, vor să facă mulţi bani şi asta într-un timp foarte scurt! În prezent toate ţările din UE se confruntă cu problema lipsei personalului calificat din domeniul cercetărilor în protecţia plantelor. Ei bine, de aceşti specialişti ar fi mare nevoie, dacă vrem să renunţăm, în timp, la combaterea chimică, fără ca securitatea alimentară europeană să fie ameninţată!

Foto 3: Gândacul soldat (Rhagonycha fulva) - un important prădător al dăunătorilor plantelor agricole_b

Cercetarea aplicativă!?

În schimb, ce idee am tot auzit în spaţiul public? Că nu avem nevoie de cercetare fundamentală, ci de cea aplicativă!? Să îmi fie cu iertare, dar asta este o MARE GREŞEALĂ! Nu se poate să vrei să renunţi la combaterea chimică, dar, în acelaşi timp, să te lauzi că prioritate are cercetarea aplicativă!? Păi ca să faci cercetare aplicativă, întâi este nevoie de multă, multă, multă cercetare fundamentală! Tocmai pentru a cunoaşte în detaliu natura şi toate relaţiile complexe dintr-un ecosistem agricol.
Evident, au fost multe studii privind acest subiect, există multe lucrări de specialitate, dar se ştie foarte puţin despre asta, inclusiv la început de an 2020. De exemplu, plantele au capacitatea naturală de a lupta cu dăunătorii, atât direct, fie prin necrozarea zonelor unde dăunătorii îşi depun ouăle, fie prin emiterea de substanţe ovicidale, cât şi indirect, prin prin emiterea compuşilor volatili ce atrag prădătorii sau paraziţii speciei de insecte dăunătoare ori prin emiterea de compuşi chimici, în zona de contact dintre plantă şi ouăle dăunătorilor, cu acţiune nocivă asupra acestora. Dar, odată ce omul a luat în cultură plantele şi le-a ameliorat pentru creşterea producţiei, aceste capacităţi defensive naturale s-au pierdut, total sau parţial.
Cercetări în acest sens se fac în SUA, Japonia, Germania, Olanda, Anglia sau ţările din nordul Europei, dar sunt foarte scumpe şi au nevoie de specialişti foarte bine pregătiţi, atât în domeniul protecţiei plantelor, cât şi de geneticieni, chimişti, bio-chimişti, informaticieni, bio-informaticieni, matematicieni etc. Avem suficienţi de specialişi în fiecare ţară în parte din UE? Au fost corect informaţi semnatarii acestei iniţiative despre starea de fapt a cercetării în protecţia plantelor? Pentru a cunoaşte în detaliu toate tainele dintr-un ecosistem agricol, având în vedere că fiecare ţară din blocul comunitar are condiţii diferite, este nevoie de mult timp şi de foarte mulţi bani. Fără existenţa unei finanţări corespunzătoare şi fără mulţi oameni calificaţi, acest timp creşte direct proporţional cu lipsa banilor şi a specialiştilor, iar cei 15 ani, propuşi în iniţiativa cetăţenească, sunt insufienţi, dacă nu chiar fantezişti!
Este foarte frumos că avem idealuri înalte, că vrem binele Naturii, dar, să fim cinstiţi cu noi înşine şi să ne întrebăm câţi dintre noi ştim cu exactitate ce înseamnă frumuseţea naturii în viu, şi nu de pe un display? Din ce în ce mai puţini.
Cu toţii dorim să avem o cantitate zero de reziduuri chimice în produsele agricole, cu toţii vrem ca, pe viitor, medicamentele pentru plante să nu mai fie de sinteză, la fel ca şi cele folosite în medicina umană, cu toţii sperăm ca în viitorul cel mai apropiat să vedem prezenţa androizilor în câmpurile agricole, care să culeagă buruienile una câte una sau să adune insectele, cu toţi vrem să vedem folosirea ultimelor descoperiri ale tehnicii în slujba fermierilor şi a consumatorilor finali. Dar pentru a realiza acest deziderat, mai avem nevoie de un lucru, foarte preţios de altfel, şi anume de existenţa unui sistem de învăţământ foarte bine pus la punct, care să formeze oameni cu o gândire cât mai raţională şi să nu se mai isterizeze la toate ştirile „catastrofale” existente în mass-media sau pe reţelele de socializare.
Numai cu oameni care au o gândire cât mai raţională, protecţia plantelor va trece la un nivel superior, aşa cum se va întâmpla peste trei decenii şi jumătate în Japonia!


EUROPA E ÎN CRIZĂ DE SPECIALIŞTI

În primul rând, e nevoie de foarte mulţi specialişti în teren care să facă observaţii, conform protocoalelor în vigoare, care să aibă competenţe în toate domeniile protecţiei plantelor (biologi, entomologi, fitopatologi etc), să nu fie la început de drum, ci să aibă experienţă în domeniu. Există un număr satisfăcător de specialişti în domeniul protecţiei plantelor, la ora actuală, în fiecare ţară din UE? La toate congresele de protecţie a plantelor sau de entomologie la care am participat, s-a discutat mult de criza de specialişti din domeniu!
Pentru a dispune de o „armată” de oameni pregătiţi, toate ţările care alcătuiesc blocul comunitar au nevoie de foarte mulţi bani! Dacă vrem să renunţăm la combaterea chimică şi să o înlocuim cu metode alternative, în primul rând trebuie să cunoaştem foarte exact problemele cu care se confruntă fiecare ţară în parte.


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 839 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!