Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Când tainele agronomiei se deschid filă cu filă

Publicat: 16 martie 2017 - 17:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru Radu Valentin Andrei, ştiinţa agronomiei se descoperă filă cu filă. Cel puţin aşa susţine tânărul... ucenic. Radu are 22 de ani împliniţi şi este student în an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Bucureşti. 

Radu Valentin Andrei (foto) a absolvit primii doi ani la cursurile de zi. După care a ales să lucreze în ferma cu profil vegetal a societăţii Rojevas Agroinvest din Târgu Bujor - jud. Galaţi, condusă de unchiul său, şi să-şi continue studiile de Agronomie la fără frecvenţă.

Producţiile, pe curba de nivel
Ferma din apropierea Bujorului, orăşel provincial, pierdut iremediabil între dealurile Covurluiului şi ale... tranziţiei, se întinde pe o suprafaţă de trei sute de hectare. Terenul nu este unul dintre cele mai fertile, e zonă colinară, sărăcăcioasă în substanţe organice; un sol de o clasă medie de fertilitate. Viitorul inginer agronom ne spune că dinamica producţiilor nu este una spectaculoasă. Doar la grâu randamentul se menţine la o cotă mai acătării - 5000 kilograme la hectar; însă, floarea-soarelui şi porumbul, anul trecut, abia au acoperit truda producătorilor agricoli, oferindu-le doar ceva mai mult de două tone la hectar! Orzoaica a dat statisfacţii cu o medie la hectar de 3,5 tone.
„Noi nu am cultivat rapiţă până anul trecut, deoarece nu ne-a permis rotaţia culturilor. Cheltuielile tehnologice pe hectarul cultivat se ridică undeva la 1500 lei; nu-s costuri mari; doar porumbul a urcat, anul trecut, la 1800 lei/hectar”, susţine, pe un ton firesc, Radu Valentin Andrei.

Manifest pentru rodnicia pământului
Tânărul tehnolog vrea să facă ştiinţă agronomică pe solurile sărace, să le pună în valoare. Înainte de arat îmbogăţeşte terenul cu o doză de îngrăşăminte chimice complexe de 250-300 kilograme la hectar, administrată cu maşina de distribuit îngrăşăminte.
Terenurile au fost preluate în arendă în urmă cu cinci ani. Niciodată nu au fost scarificate. Anul trecut, patronul fermei Rojevas Agroinvest a investit într-un utilaj greu, un scarificator, iar din toamnă au făcut o lucrare de afânare adâncă a solului pe o parcelă de 40 de hectare. Apoi suprafaţa a fost însămânţată cu culturi din Pachetul 4 de Înverzire. E vorba despre sola „Chetrosul”, cea mai proastă din întreaga fermă; aşezată pe deal, pe un teren nisipos. Acum aici vor încerca să însămânţeze cultura de floarea-soarelui sau de porumb. Se va vedea dacă hibrizii cultivaţi vor răspunde condiţiilor tehnologice şi de sol.

Emoţii pentru culturile de toamnă
În toamnă, a semănat 40 hectare de rapiţă, utilizând doi hibrizi produşi de Syngenta şi Euralis. La grâu, a ales să cultive trei soiuri - două româneşti, Litera şi Izvor, unul din Occident, Midas. Anul trecut, aceste varietăţi s-au comportat bine, au dat 5 tone la hectar, ţinând cont că au fost semănate cu mare întârziere. „Toamna trecută s-a lucrat în condiţii grele, am intrat cu semănătorile în câmp destul de târziu, frontul de precipitaţii (peste 600 litri de precipitaţii per metru pătrat) ne-a dat cu totul peste cap. În iarnă, grâul a intrat nepregătit, nu s-a dezvoltat aşa cum trebuie. Ne temem şi pentru rapiţă, cultură ce nu a avut o răsărire uniformă. În ianuarie, au fost şi geruri puternice cu îngheţ la sol; timp de aproape o săptămână temperaturile s-au menţinut la minus 16 grade Celsius”, a explicat Radu Valentin Andrei.
În ferma Rojevas Agroinvest din Târgu-Bujor, pregătirile pentru campania de însămânţări sunt aproape de final. „Vom pune o sută de hectare de floarea-soarelui, folosind hibrizi ce răspund tehnologiei Pulsar. Vom amenaja loturi demonstrative pentru a vedea cum se vor comporta hibrizii de floare. La fel vom proceda şi la porumb. Vom urmări evoluţia seminţelor, a producţiilor, a randamentului la hectar”, a susţinut tânărul.

Un viitor pus în valoare prin proiecte îndrăzneţe
În orice exploataţie agricolă, nevoia de dotare tehnică este una imperioasă. „Avem un proiect depus, în valoare de 300 mii de euro, pentru a achiziţiona un tractor de 220 cai putere, o semănătoare de culturi prăşitoare, modernă cu fertilizator, un MET de 400 litri capacitate, o remorcă şi un încărcător frontal. În parcul rece, avem o combină Deutz Fahr, suficientă pentru cele trei sute de hectare pe care le lucrăm. Dar, căutăm să ne extindem cu 30–40 ha pe an; ar fi o rezervă de teren în zonă. Vrem să rezolvăm şi o mare problemă a zonei. Apa. Sistemul de irigaţii este distrus. Am studiat varianta cu puţuri forate şi cu echipamentele aferente de udare. Am avut discuţii avansate cu o firmă de specialitate, urmează să ne hotărâm şi să semnăm contractul”, ne-a dezvăluit Radu Valentin Andrei din intenţiile de viitor ale fermei vegetale Rojevas Agroinvest.

 

 Radu Valentin Andrei

Radu Valentin Andrei:Agricultura este motorul ţării; nu o să moară niciodată! Şi orice lucru făcut cu pasiune, cu plăcere, este peren; nu pierde niciodată! Pământul-i negru, mai târziu îl vezi verde, apoi galben, auriu; ai satisfacţia că este reuşita muncii tale, a efortului depus!”

 

ŞTIINŢA LUCRĂRII PĂMÂNTULUI, CA PASIUNE ŞI PROVOCARE
Lui Radu Valentin Andrei îi place agricultura, „altminteri, nu mă înscriam la examenul de admitere la Agronomie. Este un business de viitor şi, totodată, o provocare pentru generaţia tânără; plăcută şi grea în acelaşi timp”, spune Radu pe un ton grav, responsabil. În familie nu a avut agronomi, de la care să preia pasiunea. Pur şi simplu, i-a plăcut agricultura. „De când lucrez direct cu pământul, am învăţat mult mai multe lucruri decât în aula universitară. Pentru un viitor agronom, tainele fiecărei culturi în parte, începând cu lucrările solului, semănatul, erbicidatul, lupta cu samulastra, cu presiunea tot mai crescândă a bolilor şi dăunătorilor, toate acestea sunt ca nişte pagini ale unei cărţi de specialitate care se deschid filă cu filă”, susţine Radu Valentin Andrei.


BOLILE FOLIARE LA CEREALELE PĂIOASE
Odată cu primăvara, îşi fac apariţia şi primele boli foliare, septorioza, cunoscută şi sub numele de pătarea brună a grâului, şi făinarea - o boală cu transmitere prin sol.
Acestea sunt destul de agresive pentru culturile de cereale păioase, apar în aceeaşi perioadă şi sunt favorizate de condiţiile meteo (umiditate, temperatură, luminozitate), dar şi de nerespectarea tehnologiei, precum aplicarea în exces a îngrăşămintelor cu azot sau semănarea la o densitate prea mare. „Pentru combatere se pot folosi la Tratamentul I (T1), fungicide ca: Bumper 250 EC (propiconazol), în doză de 0,5 l/ha; Topsin 500 SC (tiofanat-metil), 1,25 l/ha; Salvator 25 EW (tebuconazol), 0,5 l/ha, Chefara (ciproconazol & propiconazol), 0,4 l /ha sau Nativo 300 SC (200 g/l tebuconazol & 100 g/l trifloxistrobin), doza recomandată fiind de 0,8 l/ha pentru grâu şi orz”, ne-a declarat Vasile Barbu, un specialist care a lucrat o viaţă întreagă în protecţia plantelor, el însuşi un mic fermier.

Vasile Barbu
De asemenea, în ultimii ani s-a dovedit insuficient un singur tratament, aşa că sunt necesare două şi chiar trei intervenţii fitosanitare. „Astfel, la T2, pentru controlul complexului de boli foliare (septorioze, rugini şi chiar făinare) se recomandă fungicide precum: Priori Xtra (azoxistrobin & ciproconazol), în doză de 0,5 l/ha, Reveller (ciproconazol & picoxistrobin), în doză de 0,5l/ha, sau Property 180 SC (piriofenonă) - 0,5 l/ha plus Salvator 24 EW (tebuconazol) - 0,5 l/ha”, a adăugat Vasile Barbu.
Potrivit specialistului, cu maximă eficacitate se pot utiliza Acanto Plus (ciproconazol 80 g/l & picoxistrobin 200 g/l), produs de DuPont - 0,5 l/ha; Capalo (fenpropimorf 200 g/l & epoxiconazol 62,5 g/l & metrafenona 75 g/l) al companiei BASF- 1,5 l/ha sau Falcon Pro (triadimenol 53 g/l & tebuconazol 148 g/l & spiroxamina 224 g/l) produs de Bayer, în doză de 0,7 l/ha. De asemenea, odată cu aplicarea fungicidelor, se recomandă şi folosirea unor fertilizanţi foliari, între care: Synergizer 8-32-4, Nutricomplex, Microfert U sau a celor din gama Folimax.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 271 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?