Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Câmpul şi ochii din cap, la debutul secerişului

Publicat: 02 iunie 2017 - 15:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a sezonului cald găseşte fermierii în febra pregătirilor campaniei de seceriş şi chiar la debutul ei. Astfel, după aproape un an de muncă asiduă, iată că a sosit vremea strângerii primelor recolte - şi aici ne referim, îndeosebi, la orz şi la rapiţa pentru ulei, culturi care aduc şi încasarea primilor bani din valorificarea producţiilor vegetale.

 

În paralel, întreţinerea culturilor aflate în vegetaţie este o activitate ce merită toată atenţia, lucrările de combatere a buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor, precum irigarea vor umple agenda activităţii de sezon a fiecărui producător agricol.

foto3iun1Click pe poza pentru galerie!

IALOMIŢA
„Estimăm un an agricol bun!”
La Societea Agricolă Aris din Amara, care cultivă şase sute de hectare, în ultima decadă a lunii mai s-a efectuat ultimul tratament (al treilea) la grâu pentru bolile spicului. „La această dată am terminat tratamentele pentru combaterea ploşniţei şi complexului de boli ale spicului, ca agenţi de dăunare, plantele se află în fenofaza înfloritului, am căutat să protejăm frunza stindard”, ne-a declarat Nicolae Popescu, preşedintele societăţii.
Fermierul, care lucrează în agricultură de peste patru decenii, spune că lucrează numai cu genetică românească, deoarece este mai tolerantă la secetă şi oferă caracteristici agronomice superioare. Tehnologia de cultivare a grâului este intensivă, ceea ce duce cheltuielile pe hectar la peste 3.000 lei. Nicolae Popescu a afirmat că nu mai cultivă orz de mulţi ani, pentru că producţia o vinde cu greutate şi această specie agricolă nu are preţ convenabil.
„La noi este o zonă de microclimat special, nu sunt curenţi suficient de puternici care să aducă norii de ploaie, iar dacă nu plouă 20 de zile, se instalează seceta; până revin precipitaţiile, durează cam două luni. Cu toate acestea, ne aşteptăm să avem un an agricol bun”, a mai spus fermierul.

Tehnologii de tip intensiv
„Am făcut tratamentele şi la floare, şi la porumb. Anul ăsta am scăpat ieftin, Tanymecusul ne-a distrus o suprafaţă mică de porumb, de circa zece hectare. Nu ştiu ce să mai cred, ori soluţia de combatere este foarte proastă, ori agentul dăunător a căpătat rezistenţă la pesticide. Faptul că facem câte trei-patru tratamente la o cultură, e o investiţie serioasă, de peste 3000 lei/ha; la care trebuie pusă la socoteală şi arenda de 1000 lei”, a precizat cultivatorul ialomiţean.

BRĂILA
Grâul - extremă urgenţă
În ferma de la Agroleg Silistraru, recoltarea la orz se apropie cu paşi repezi. „Noi, de regulă, în jurul datei de 15 iunie intrăm la orz şi la rapiţă, în funcţie de gradul de coacere a fiecărei culturi. Câmpul se prezintă bine, rapiţa a scăpat de necazuri, a legat, a depăşit faza de păstaie verde şi promite. Cultura de orz e foarte bună, cea de grâu e cu probleme: nu avem densitatea asigurată, dar cu o ploaie sau cu un irigat, reuşim să facem o producţie de peste 5000 kg/ha”, ne-a declarat Iosif Ţicra.
Acesta şi-a manifestat îngrijorarea că dacă nu va ploua suficient, va trebui să dea drumul la irigat. Recent a achiziţionat doi tamburi de udare şi ar fi momentul să fie puşi pentru prima dată în funcţiune. „E o lucrare foarte importantă, pentru că grâul în mare parte a înspicat, trebuie să acumuleze în bob, iar consumul de apă este extraordinar de mare. De aceea trebuie asigurată o normă de udare. Precipitaţiile din iarnă nu au fost suficiente, cu toate că ploile care au venit ulterior au fost de peste 70 l/mp. Cu toate acestea, nu sunt de ajuns pentru cultura de grâu. Şi semănăturile de primăvară reclamă un consum de apă ridicat în această perioadă. Dar grâul este extremă urgenţă, pentru că are nevoie de un consum foarte mare de apă”, a precizat Iosif Ţicra.

Câmp demonstrativ... multicultural
Inginerul Constantin Manta este destul de mulţumit de starea culturilor; atât cele de toamnă, cât şi de primăvară. A trebuit să întoarcă 60 ha de rapiţă, căci cultura nu-i dădea speranţă pentru o dezvoltare optimă.
Acum a finalizat programul de tratamente aşa cum şi-a planificat, fiind în fiecare zi în câmp să vadă ce se întâmplă cu bolile şi cu dăunătorii. „Acum mă ocup de loturile demonstrative. Am amenajat cu compania Euralis un câmp în care am pus opt hibrizi de sorg, cultură pe care nu am avut-o niciodată în fermă. Problema e că s-ar putea să fie bine subvenţionată în anii următori şi vrem să încercăm să vedem ce soiuri merg pe terenurile noastre, ce densităţi se pretind, ce tehnologii de cultură şi cu ce nivel de cheltuieli. În câmpul experimental, mai avem şase soiuri de soia. La florea-soarelui am cultivat nouă hibrizi. Şi tot atâţia de porumb. De asemenea, mai am o colaborare cu firma Monsanto, de la care cultiv 14 hibrizi de porumb în semicomercial, ca să zic aşa, pe o suprafaţă mai mărişoară”, ne-a declarat fermierul brăilean.
Constantin Manta a precizat că în proiectul cu loturile demonstrative mai sunt implicate şi firmele BASF, cu partea de protecţie, şi Cich Năvodari cu îngrăşămintele. Aşa că, în ultima săptămână din luna iulie, la ferma lui de la Albina se va organiza un simpozion de câmp, prilej cu care vor fi prezentate rezultatele câmpului.

Irigarea unui hectar costă cât 1000 kg de porumb
Fermierul opinează că dacă anul este rezonabil, aşa cum se prezintă la ora actuală, atunci va reuşi să obţină o producţie de 9-10 tone de porumb boabe la hectar. „Tehnologia pe noi ne costă; irigatul la un hectar de porumb este echivalentul a 800 - 1000 kg de boabe porumb. Deocamdată, nu avem probleme, suntem bine, la intrarea în primăvară deficiul de apă în sol era de vreo 200 l/mp, dar parţial s-a refăcut. Cu ce a mai căzut şi în luna trecută, e bine! Acum este consumul mare de apă, plantele au nevoie de lichidul vieţii pentru procesele fiziologice, iar în perioadele cu temperaturi mai ridicate, evapotranspiraţia e mai mare”, susţine Constantin Manta.
În acest an, Constantin Manta a cumpărat o maşină de împrăştiat gunoi, care are o capacitate de 30 tone. În fiecare an fertilizează circa o sută de hectare cu peste 50-60 tone/ha de îngrăşământ organic. După cum ne spune, „gunoiul de grajd este aur pentru cultivatori!”, iar avantajele folosirii lui sunt mari, în afară de aportul de substanţe chimice, conduce la “subţierea” cheltuielilor pe unitatea de suprafaţă cam la jumătate.

HUNEDOARA
Genetica de porumb Pioneer confirmă în Ţara Haţegului
Inginerul Mircea Dragotesc, administratorul SC Agromams SRL, din comuna hunedoreană Peşteana, a terminat cu lucrările de sezon din câmp. Acum îşi concentrează atenţia pe pregătirea combinei în vederea campaniei de recoltare a cerealelor de toamnă. “Am încheiat şi tratamentul doi la grâu cu Evolus, un fungicid sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor foliare, ce combină modul de acţiune a trei substanţe active din grupe chimice diferite. În fermă am început pregătirea combinei pentru seceriş: remontăm echipamentul pentru recoltarea grâului, revizuim şi controlăm sitele, rulmenţii, lagărele, practic demontăm combina şi o refacem. Am aici un mecanizator de nădejde, cel mai vrednic din Ţara Haţegului, pe nume Florin Mihuţon”, ne-a declarat surâzător Mircea Dragotesc. Fermierul haţegan a pus accent pe tehnica de mecanizare, fiind primul beneficiar al programului SAPARD din judeţul Hunedoara.
La această dată încă nu ştie când va debuta recoltarea grâului, dar după cum se prezintă lanul şi gradul de coacere a plantelor agricole, nu crede că va intra în această lună, însă cel mai probabil în iulie.
Exploataţia inginerului Dragotesc se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 200 ha.“Starea culturilor mele la ora actuală este foarte bună, numai să nu intervină ceva. Am la porumb o răsărire extraordinară, grâul este înspicat, triticalele şi orzoaica de primăvară la fel, toate se află în stadii de dezvoltare avansate. Ca în fiecare an, am avut grijă să-mi asigur culturile sută la sută”, ne-a declarat fermierul.
Acesta nu a uitat să sublinieze colaborarea cu firma Pioneer încă de la înfiinţarea societăţii, din anul 1991. “Hibrizii Pioneer deţin o pondere mare la noi în fermă. În sezonul de producţie trecut, s-a remarcat hibridul P9074 cu producţii de peste 12.500 kg/ha, dar nici recoltele celorlalţi produşi marca Pioneer nu m-au dezamăgit”, a precizat inginerul Mircea Dragotesc.

 

INVAZIA DĂUNĂTORILOR GREU DE CONTROLAT
„Probleme cu răţişoara porumbului în vara esta vor fi mereu, din cauză că proprietăţile de pământ sunt fragmentate. Atâta timp cât solele sunt de 10-15 m lăţime, insectele migrează dintr-o parte într-alta şi vor fi probleme mereu în ţara asta. Însă, dacă se respectă rotaţia culturilor, nu ar trebui să fie o problemă. Rar se întâmplă o catastrofă, trebuie să fii atent la agenţii de dăunare, iar ca să-i stăpâneşti, trebuie să ai timp şi bani”, a precizat Constantin Manta, fermier brăilean.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 142 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?