Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Câmpul înverzit a intrat în repausul hibernal

Publicat: 31 decembrie 2019 - 15:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a iernii găseşte semănăturile de toamnă pregătite de intrarea în repausul vegetativ, acolo unde sezonul autumnal a fost ploios, cu temperaturi peste medie, astfel încât plantele de cultură - cereale păioase şi rapiţă - să parcurgă stadii corespunzătoare de dezvoltare vegetativă, îndeosebi pe suprafeţele în care semănatul s-a efectuat în epoca optimă.

Fermierii care nu au încheiat lucrul în câmp, se preocupă acum de realizarea ogoarelor şi de fertilizare, precum şi de verificarea viabilităţii plantelor cerealiere la intrarea în iarnă.

Jurnal_1d119_b

CONSTANŢA
Ogoarele sunt încheiate
În sudul Dobrogei, starea culturilor este extraordinar de bună. „Ogoarele s-au încheiat, cu lucrările suntem la zi. De mult timp nu am mai avut o toamnă atât de frumoasă. Dacă o ţine aşa, după prognoza specialiştilor, s-ar putea să nu fie bine, pentru că ne aşteptăm la o evoluţie explozivă a plantelor şi un şoc termic poate duce la pierderi de recoltă”, ne declara, la mijlocul lunii noiembrie, Nicolae Sofone, fermier care lucrează 1.400 de hectare în zona Topraisar. „Deocamdată, nu am făcut nici un tratament fitosanitar, nefiind nevoie. Fermierii care au semănat mai din timp au fost nevoiţi să aplice fungicide pentru controlul bolilor, şi la cereale, şi la rapiţă. Dar asta diferă de la fermă la fermă, în funcţie de epoca de semănat, pentru că au fost precipitaţii multe şi temperaturi destul de ridicate”, a precizat producătorul agricol constănţean.
Nicolae Sofone consideră că în zona agricolă dobrogeană, cu toate că a plouat, nu s-a completat rezerva de apă din sol.

IAŞI
Arătură în teren uscat şi bolovănos
Fermierii ieşeni s-au confruntat cu seceta şi în acest sfârşit de an. În ultimele zile ale lunii noiembrie, inginerul Vasile Lungu, care exploatează circa 2.000 ha de teren agricol în zona Bivolari - Trifeşti, coordona activitatea utilajelor la realizarea ogoarelor pe ultimele suprafeţe. „Este o perioadă destul de secetoasă. Eu nu sunt cultivator de cereale de toamnă, am însămânţat doar o suprafaţă mică, câteva zeci de hectare. Dar ce pot să vă spun? Recoltările s-au terminat, arăturile sunt pe final, mai avem cam 5-7% ca suprafaţă de brăzdat. Terenul se lucrează greu şi cu un consum mare de combustibil, arăturile ies mai bulgăroase. Nu noi nu fertilizăm niciodată terenurile din toamnă, decât dacă înfiinţăm culturi”, a explicat fermierul.
„Noutatea absolută este că pe zona noastră s-a derulat un proiect cu fonduri guvernamentale în valoare de 3,5 milioane euro, prin care s-au reabilitat staţiile de pompare ale ANIF. De asemenea, prin OUAI s-a depus un proiect pe subMăsura 4.3, în valoare de un milion de euro, pentru schimbarea unei conducte pentru transportul apei pe o lungime de 3,5 km, cu un diametru de 800 mm”, spunea bucuros fermierul ieşean.
Vasile Lungu, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de sămânţă din România, are cea mai mare suprafaţă irigată din Moldova. Pe cele 1.800 ha utilizează un sistem modern de udare a culturilor cu apă din Prut, ce poate asigura un debit de circa 60.000 mc de apă.

VASLUI
„Rapiţa nu reprezintă punctul nostru forte!”
În judeţul Vaslui, producătorii agricoli au cam terminat cu lucrările câmpului. „Avem vreo 400 hectare semănate cu grâu. Circa 70% din suprafaţă este deja înfrăţită, deci, cultura a fost înfiinţată în perioada optimă. Am asigurat fertilizarea de bază aplicând îngrăşământ chimic complex NPK 20:20:0 plus 8% sulf, în cantitate de 200 kg pe hectar. Pe solele în care am avut leguminoase (îndeosebi, mazăre), am administrat o doză mai mică -150 kg/ha”, ne-a declarat Vlad Mandea, inginerul şef al fermei Micropronic din comuna Roşeşti.
Specialistul a recunoscut că în acest sezon de producţie, rapiţa, cultivată pe 90 hectare, „nu reprezintă punctul nostru forte. Noi practicăm tehnologie minimă. Şi având în vedere că nu au fost precipitaţii, cultura are o răsărire destul de proastă; avem probleme şi cu samulastra de păioase. Încă nu am luat o decizie dacă păstrăm sau nu cultura. Noi ne-am făcut datoria, am erbicidat-o, aşteptăm să vedem ce ne rezervă în continuare vremea”.
În ferma vasluiană, ogoarele de toamnă au fost realizate pe cele 400 ha planificate. S-a lucrat cu scarificatorul pentru că aşa au impus condiţiile din teren. „În continuare, aplicăm pe ogoare Complex III sau diaminofosfat, îngrăşăminte pe care le împachetăm cu un disc mai greu. Apoi aşteptăm să vină primăvara”, a concluzionat Vlad Mandea.

CĂLĂRAŞI
O cultură pierdută
Şi în ferma administrată de Alexandru Baciu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, ogoarele s-au executat cu mare greutate. Nu a plouat şi terenul se transformase în... beton! “Am încheiat campania arăturilor adânci de toamnă pe cele 3.000 ha avute în program. S-a lucrat greu terenul din cauza lipsei de precipitaţii. Pe unde am irigat, s-a putut ara mai bine; pe unde nu, a trebuit să intrăm cu scarificatorul sau cu Jockerul”, a susţinut fermierul.
Potrivit acestuia, culturile cerealiere de toamnă se prezintă bine. „Problemele mari le avem din pricina rapiţei. Am însămânţat 300 ha, dar jumătate din cultură este pierdută. A răsărit ici-colo şi ne gândim s-o întoarceam”, a continuat Alexandru Baciu.
Fermierul este mulţumit de stadiul de dezvoltare vegetativă a grâului şi orzului. „Nu am emoţii din pricina bolilor, deocamdată. Probleme pot avea cei care nu au tratat sămânţa”, a susţinut liderul cultivatorilor călărăşeni.
Alexandru Baciu are atâţia ani de agricultură... extremă, încât s-a obişnuit cu capriciile vremii. Pentru el 2019 a fost un sezon... normal, „nu atât de dificil”!

Mihai Curca_b
„PREŢURILE MICI NE-AU DAT ÎN CAP!”
În apropiere de oraşul brăilean Însurăţei, Mihai Curcă exploatează 1.100 ha de teren, toate amenajate la irigat. A încheiat campania agricolă de toamnă la sfârşitul lunii noiembrie. „Avusesem 40 ha cu porumb în cultura a doua, cu hibrizi creaţi la SCDA Turda. Jumătate din solă am recoltat-o pentru a face siloz destinat hranei animalelor, iar cealaltă jumătate am adunat-o cu combinele pentru boabe. Am obţinut o medie de 10.000 kg/ha, ceea ce este destul de bine”, a apreciat cultivatorul brăilean.
Potrivit acestuia, producţia medie realizată la grâu a fost de peste 8.000 kg/ha. Nu a vândut-o toată, mai are pe stoc 1.200 tone pe care doreşte să le comercializeze la preţul de cel puţin 0,8 lei/kg. Mai are în depozite circa 500 de tone de porumb.
„La porumb am obţinut o recoltă de 14 t/ha. Am avut şi floarea-soarelui, dar mai puţină anul ăsta. De pe 110 ha am produs în medie 4.100 kg. Am cultivat şi rapiţă, şi soia, şi mazăre; la toate acestea m-am înregistrat cu producţii bune”, a precizat cultivatorul.
Pentru Mihai Curcă, orice sezon de producţie agricolă este dificil. „2019 a fost diferit de anul trecut, dar dificil. Anul ăsta ne-a lovit în cap cu preţurile; au scăzut, nu mai e ce-a fost anul trecut sau acum doi ani. Şi, din păcate, tendinţa este tot de scădere”, a concluzionat cu amărăciune fermierul brăilean. Un amplu reportaj realizat în ferma agricultorului brăilean citiţi în pag. 62-63.

 

VIITORUL BIOTEHNOLOGIILOR: UE OPUNE O REZISTENŢĂ ABSURDĂ
Sfârşitul de an îi găseşte pe agricultorii din ţara noastră fără răspuns la marile probleme din viitorul apropiat. Schimbările climatice obligă să se intervină în fondul problemelor privind tehnologiile de cultivare. În timp ce în lume, în laboratoare foarte bine dotate tehnic, cercetători de elită elaborează biotehnologii moderne, flexibile, capabile să asigure securitatea alimentară, legislaţia din ţara noastră şi din UE blochează din start soluţiile deja aplicate în alte ţări cu agricultură avansată.
În prezent, patru ţări deţin 99% din suprafaţa mondială ocupată cu plante modificate genetic: SUA, Argentina, Canada şi China. Japonia, ţară în care rigurozitatea este indiscutabil respectată, cultivă organisme modificate genetic (OMG) pe scară largă.
Este necesar să se înţeleagă că interzicerea în UE a OMG este o gravă eroare de mari proporţii, care afectează siguranţa alimentară şi aduce mari pagube economiei naţionale din ţările în care agricultura este importantă. În noile tehnologii privind OMG nu vorbim de transfer şi transformare de la o specie la alta, ci despre mutaţii din cadrul aceluiaşi genom.
Biotehnologiile aduc venituri suplimentare pentru producători, la preţuri mai mici pentru consumatori. În lume sunt create şi cultivate deja varietăţi rezistente la secetă, altelele la excesul de apă, unele la aciditatea solurilor, altele la salinitate, există varietăţi rezistente la atacul unor boli cauzate de viruşi sau ciuperci sau varietăţi cu conţinut mai mare de proteină. Desigur, intervin şi inconveniente, cum ar fi necesitatea anuală de-a cumpăra sămânţă, cea din producţie proprie fiind interzisă. Sunt avantaje şi riscuri pe care, ca stat, trebuie să le identifici şi să le prevezi printr-o politică bine gândită.
Mă alătur acelora care consideră că reintroducerea în cultură a soiei modificate genetic pentru rezistenţă la erbicide trebuie să fie un obiectiv important în Planul Naţional Strategic în contextul PAC 2021 - 2027. Noi avem dreptul să cheltuim milioane de euro pentru importul de şroturi şi ulei din soia modificată genetic din ţările producătoare, care câştigă enorm din acest comerţ, dar nu avem voie să cultivăm soia MG.
În 1938, România cultiva 100.000 ha cu soia, iar în 1985 aveam 400.000 ha. Azi, când în lume au triumfat biotehnologii moderne, noi mai cultivăm circa un sfert din suprafaţa de odinioară, folosind tehnologii depăşite tehnic.
Calendarul lucrărilor agricole specifice lunii decembrie îl detaliem în paginile 54 şi 56. (Ioan BORCEAN)

Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 604 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!