Pe finalul anului trecut am stat de vorbă cu un cunoscut agricultor din judeţul Brăila, care an de an cultivă 250-300 hectare cu soia, obţinând producţii medii care se apropie de 5 tone la hectar. Este vorba despre inginerul Iosif Ţicra, administrator al SC Agroleg SA Silistraru, specialist pasionat de munca pe care o face, agronom cu o vastă experienţă în agricultura brăileană.
„Ca nici într-un an, în 2017 ne-am confruntat cu nişte probleme destul de serioase, legate de spărtura boabelor de soia. Noi am recoltat hibrizii, cultivaţi pe 300 ha, cu combine performante. Am făcut un contract futures pentru 1.500 t la preţul de 1,46 lei kilogramul, cu o companie de top ce activează în agricultură. După ce am livrat mai mult de jumătate din cantitate, cam 800 tone, am fost notificat că spărturile la soia sunt considerate corpuri străine şi acceptate în proporţie de maximum 5%. Este adevărat, noi aveam între 15 şi 20%. Această situaţie a diminuat foarte mult producţia. Degeaba am făcut o medie de aproape 5.000 kg/ha, că profitul s-a diminuat din cauza spărturilor.
La o şedinţă tematică legată de cultura de soia, am ridicat această problemă, dar fără vreun rezultat; spărtura a fost considerată, în opinia achizitorului, corp străin”, ne-a declarat producătorul agricol brăilean.
Cultivatorii s-au trezit cu anexa-n braţe!
Ca să îmbrace situaţia creată în „straiele” legalităţii, compania a recurs la o „inginerie” ieftină. „Pentru a se pune la adăpost, juridic vorbind, compania cumpărătoare a făcut anexă la contract, pe care noi, producătorii de soia, trebuia s-o semnăm. Nu am fost de acord şi nu ne-am pus semnătura pe actul adiţional. Când am încheiat contractul futures nu s-a făcut nici o referire asupra spărturii boabelor! Or, în momentul în care s-a produs acest fenomen, ni s-a pus în braţe anexa! Trebuie să precizez că fermierii care au recoltat soia în luna octombrie sunt cei care s-au confruntat cu problema spărturilor. Un exemplu este Mihai Dincă, vecin cu mine, care a avut în cultură soia pe vreo 50 ha şi a păţit la fel! Practic, ce s-a întâmplat? A fost anul de aşa natură, pentru că au fost ploi, după care a venit soarele şi bobul de soia se spărgea şi în mână. Nu a fost vorba de reglajul necorespunzător al combinei sau de o recoltare defectuoasă! Am avut grijă, pentru a nu se sparge boabele, să reducem turaţia la 400-600 rotaţii pe minut şi să păstrăm distanţa optimă între bătător şi contrabătătorul combinelor”, a susţinut Iosif Ţicra.
„Corpurile străine” rămân la străini!
Şi ca treaba să fie complet în defavoarea fermierilor, iar compania să nu-şi asume nici un risc, aceasta din urmă a refuzat să livreze fermierilor „corpurile străine” să le valorifice ca producţie secundară - şrot. „Bun, am cedat noi şi am cerut să ne dea înapoi spărtura. Nu s-a vrut! Cică nu se poate. Dar, cu siguranţă, ei valorifică şrotul de soia, un produs extrem de căutat pe piaţă pentru hrana animalelor, care ajunge să coste în jur de 2 lei kilogramul!”, a precizat administratorul Agroleg Silistraru.
„Deci a fost o problemă destul de spinoasă în sensul acesta! Am vândut recolta de soia cu preţul diminuat, de am ajuns într-o medie de 10% pierdere din producţie. Ar veni cam 150 tone, ceea ce înseamnă ceva pentru noi! Deoarece avem permanent în vedere să obţinem o cât mai bună eficienţă economică. Pentru că nu poţi să zâmbeşti la sfârşitul anului dacă nu ai profit! Preţurile de valorificare sunt aceleaşi de ani şi ani. Nu vedeţi că porumbul este la 50 de bani kilogramul?! Or, trebuie să semeni devreme, să recoltezi devreme şi să ai producţie bună de porumb, căci singura rezolvare este creşterea randamentului la hectar; numai aşa poţi deveni eficient”, a concluzionat producătorul agricol brăilean.
FERMIER CAMPION
Inginerul Iosif Ţicra a fost declarat “Fermierul campion pe anul 2016” de către compania DuPont Pioneer, cu care de ani buni dezvoltă un fructuos şi trainic parteneriat. Pe suprafaţa de 300 ha cultivată cu soia a obţinut un randament de 5.000 kg/ha. Ferma Agroleg de la Silistraru a folosit în cultură soiul PR92B63, care s-a dovedit a fi extrem de rezistent şi productiv şi a confirmat însuşirile unei genetici valoroase, chiar şi într-un an dificil cum a fost 2016.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)