Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campanie la început. Sistemul de LUCRĂRI MINIME e extins la MAXIM!

Publicat: 17 august 2017 - 09:56
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

PE OGOARE! Imediat după recoltarea rapiţei şi a cerealelor păioase de toamnă, fermierii au trecut la realizarea ogoarelor de vară şi la pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturii de rapiţă.

Ritm alert la pregătirea terenului pentru rapiţă
În comuna Vlad Ţepeş din judeţul Călăraşi, chiar în ziua Adormirii Maicii Domnului, 15 aurgust, Gheorghe Cîineanu coordona formaţia de lucru în câmp la realizarea patului germinativ pentru rapiţă cu un utilaj complex.

„Am făcut arătura la adâncimea de 20 cm şi acum realizăm trecerea cu un combinator-cultivator performant, Teremix. Ne-am propus să înfiinţăm 90 de hectare cu sămânţă hibridă produsă de Monsanto, marca Dekalb. Terenul s-a lucrat cu puţină dificultate, ţinând cont că nu a fost arat din toamnă, atunci s-a semănat după o discuire. Avem făcută aprovizionarea cu sămânţă şi suntem pregătiţi ca din 25 august să pornim semănătoarea Horsch, astfel încât maximum trei zile bune de lucru să terminăm lucrarea. Mă bazez pe mecanizatorii Florin Uzu, Mihai Uzu şi Mihai Iordache, care ştiu să-şi facă treburile de campanie cu multă sârg şi responsabilitate”, ne-a declarat producătorul agricol.

Grâul, cultura de bază în ferma din Vlad Ţepeş
Acesta a susţinut că începând din 10 septembrie, în fermă va începe semănatul grâului cu soiul românesc Glosa, cultură ce va ocupa, în final, o suprafaţă de 205 hectare, din cele aproximativ 700 ha cât cuprinde exploataţia agricolă călărăşeană. Sămânţa există pe stoc şi va fi tratată cu un fungicid, întrucât culturile premergătoare au fost floarea-soarelui şi rapiţa. Atât la rapiţă cât şi la grâu, la pregătirea terenului se va face fertilizarea de bază, de tip starter cu îngrăşăminte complexe NPK 18 46 0, în doză de 200 kg la hectar.

Lanuri de porumb ce promit 12 tone la hectar
Gheorghe Cîineanu este foarte mulţumit de porumb. Cultura, ce se întinde pe 130 ha, se află într-un stagiu de dezvoltare optim. Hibrizii de la Dekalb au avut tot ce le trebuie pentru a oferi o producţie de aproape 12 tone boabe la hectar: şi hrană suficientă, şi apă, şi tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor.

Floarea-soarelui culcată pe... 3 tone/ha
„La floarea-soarelui avem mici probleme. Lanurile însumează 200 de ha, dar pe aproape de 10 la sută din suprafaţă plantele sunt căzute în urma furtunilor şi vijeiliilor din ultima perioadă. Cu toate acestea, se preconizează o recoltă de peste 3.000 kg/ha”, a susţinut cultivatorul.

Grâul şi „obligaţia de a face”
Bilanţul secerişului a fost unul bun. Grâul cultivat pe 90 hectare a dat 5.600 kg boabe/ha. Terenurile sunt de excepţie cu un humus foarte bun, numai că în primăvară nu a plouat aproape deloc, precipitaţiile au căzut abia după recoltarea păioaselor. O parte din producţie a fost vândută la un preţ „nu bun, ci cât de cât”, iar o parte este depozitată pentru a da arenda la oameni.
„Cam peste tot grâul iese cam pe zero, dar trebuie să-l cultivăm pentru retribuirea în natură, dar ne şi obligă rotaţia culturilor. Acum trebuie să semănăm mai mult grâu pentru că a fost floarea multă şi trebuie asolamentul făcut, păioasele vin după prăşitoare”, a explicat Gheorghe Cîineanu.

Lucrările minime extinse la maxim
Fermierul a apreciat anul agricol ca fiind unul dificil, cu temperaturi extreme, furtuni, vijelii. Au fost precipitaţii căzute neuniform, unele sole au fost ocolite de ploi. Gheorghe Cîineanu a lucrat o vreme în Insula Mare a Brăilei, dar şi în alte ferme de referinţă din judeţele Brăila şi Galaţi. Acum vrea să introducă sistemul de minimum tillage în ferma din Vlad Ţepeş. „Ferma dispune de o dotare tehnică suficientă, tractoare de puteri diferite: de 240 CP, de 140 CP, de 90 cai, utilaje de prelucrat solul, maşini de semănat, de recoltat culturi prăşitoare şi păioase, de aplicat tratamentele fitosanitare. După recoltarea porumbului, vom scarifica, vom veni cu un disc greu şi apoi cu semănătoarea Horsch, care dispune de organe pentru pregătirea terenului, vom încorpora sămânţa în sol. Pe unele sole experimentăm semănatul direct în mirişte”, ne-a asigurat fermierul care are o bună experienţă de câmp.

Vizualizat: 1004 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?