Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campania de toamnă s-a prelungit în iarnă

Publicat: 29 decembrie 2018 - 13:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Iată că am ajuns în ultima lună a anului calendaristic. Valul de frig siberian, asezonat cu ploi, lapoviţă şi ninsoare, cu vânt puternic şi zăpadă spulberată, mai ales în regiunile din sudul şi sud-estul ţării, a întârziat pentru un timp lucrările din campania agricolă de... toamnă-iarnă. Sunt destui producători agricoli care, la începutul ultimei luni a anului, mai aveau de recoltat porumbul şi de realizat arături adânci de toamnă. 

Culturile de rapiţă şi de grâu înfiinţate în epoca optimă, care au avut un parcurs normal de creştere şi dezvoltare, se pregătesc să intre vernalizate şi călite în repausul vegetativ. De asemenea, semănăturile de toamnă realizate, dintr-un motiv sau altul, în afara perioadei recomandate de specialişti, sunt neuniforme şi întârziate, prezentând un risc, pentru că plantele nu vor beneficia de resursele termice necesare pentru parcurgerea integrală a proceselor de călire.

iarna_b
În exploataţiile agricole unde activitatea din câmp a fost exemplar organizată, atunci când vremea a fost favorabilă, ţinând cu producătorii agricoli, ogoarele au fost finalizate imediat după recoltarea culturilor de primăvară.
Aşa cum recomandă inginerii agronomi, în sfera preocupărilor cultivatorilor intră şi alte lucrări de sezon, precum: aplicarea îngrăşămintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu, dar şi verificarea viabilităţii plantelor răsărite înainte de a intra în repausul vegetativ.

BRĂILA
La Silistraru, rapiţa este foarte frumoasă
Inginerul Iosif Ţicra este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din agricultura brăileană. An de an, societatea Agroleg Silistraru obţine bune rezultate la toate culturile de câmp. „Privind retrospectiv, putem spune că am avut o campanie de toamnă foarte grea; o dată în privinţa semănatului în condiţii de secetă extremă şi a doua oară în privinţa aratului, care s-a realizat cu consum mare de motorină. Marele noastru avantaj este că avem întreaga suprafaţă de 1.259 ha la irigat. Am semănat 136 ha de rapiţă în epoca optimă, la sfârşitul lunii august. Cultura este complet răsărită, aflându-se în stadiul de opt frunze, şi ne oferă siguranţa că va rezista cu bine peste iarnă. Între alte lucrări de întreţinere am aplicat două norme de aprovizionare cu apă, am fertilizat starter cu 300 kg/ha de DAP 18-46-0 (diamoniu fosfat). Întrucât am constatat un atac destul de agresiv din partea agenţilor de dăunare - viespea rapiţei şi puricele de pământ -, am făcut două stropiri cu insecticidele Decis şi Fastac Active, altfel pierdeam cultura! Aşadar, de bine, de rău, noi avem rapiţa asigurată”, ne-a declarat fermierul.

Irigate şi fertilizate, păioasele promit o bună recoltă
Legat de cultura de orz, cultivatorul brăilean a susţinut că a reuşit de a irigat de două ori suprafaţa de 56 ha, plantele fiind complet răsărite. Ceva probleme au fost la grâu. Acesta a fost semănat pe 100 ha, din care pe 62 ha plantele sunt răsărite, intrând în fenofaza de înfrăţire, pentru că a fost irigată cultura. „Pe aproape 40 ha, grâul este nerăsărit, deoarece nu am mai avut apă de udat! Au scăzut cotele apelor Dunării şi staţia plutitoare nu a mai putut pompa. Am stat o săptămână fără să asigurăm apa de aprovizionare. Întreaga cultură de grâu am fertilizat-o cu 250 kg/ha îngrăşământ DAP. În faza actuală, la început de decembrie, plăntuţele de grâu sunt cu rădăcinuţele emise, iar coletele aproape să iasă. Aşteptăm să vedem cum va fi îngheţul peste iarnă”, a precizat Iosif Ţicra.
Fermierul a continuat afirmând că „a arat înainte de a veni ploile, cu reglaje la plug, cu îngustimea brazdei, cu un consum destul de mare de motorină, de circa 30 litri în plus la hectar faţă de norma stabilită de 78 litri/ha”.

În aşteptarea zăpezii
Fermierul de la Silistraru pare a fi destul de relaxat. „Cât de cât, stăm liniştiţi în privinţa culturilor de toamnă! În condiţiile în care ai apă, poţi să-ţi rezolvi problemele şi pe timp de secetă. Acuma ne mai trebuie o plapumă de zăpadă să acopere culturile, ca să reziste la temperaturile scăzute de peste iarnă! Şi cu asta aşteptăm primăvara”, ne-a declarat Iosif Ţicra.

DSC_9468d118_b

TELEORMAN
Culturi întârziate în creştere
În zona Drăgăneşti-Vlaşca, inginerul Ioan Marius Găină lucrează 630 ha de teren arabil. „Eu nu mai am de lucru în câmp, m-am descurcat bine, am mecanizatori destui şi destoinici, dar şi utilaje performante cu care pot lucra mult mai mult teren decât am. Am semănat rapiţă; pe unde a plouat, a ieşit! Din 135 ha, 40 le avem bune şi putem să le menţinem în continuare în cultură, cu restul de suprafaţă nu ştiu ce o să facem, pentru că plantele nu au ieşit deloc din pământ! Vom vedea la primăvară!”, ne-a declarat fermierul teleormănean.
Acesta a semănat cu orz şi orzoaică 105 ha. Şi aici problema majoră este cu răsărirea; plantele au reuşit să iasă din pământ pe doar 20 ha. Dar fermierul nu şi-a pierdut optimismul. „Eu continuu să cred că nu ar fi loc de îngrijorare, am semănat o cantitate mai mare de sămânţă şi acum solul ar avea ceva umiditate. Cu grâu am înfiinţat 115 ha; dar numai o parte am semănat-o în epoca optimă. După ce am văzut că nu se pregăteşte bine terenul după floarea-soarelui, m-am oprit din lucru. Am semănat după 1 noiembrie vreo 70 ha cu o normă sporită de sămânţă la hectar. Şi cred că am făcut mai bine. Au mai căzut şi ceva precipitaţii de 3-5 litri/mp, care au facilitat prelucrarea corespunzătoare a solului. În momentul acesta, la 1 decembrie, nu mai avem nimic de lucru în câmp”, a susţinut agronomul Ioan Marius Găină.

Top Down, un cultivator-minune!
Fermierul din Drăgăneşti-Vlaşca a semănat pentru înverzire rapiţă cu muştar pe vreo 70 ha. După ce s-au împlinit cele opt săptămâni de când au răsărit plantele, pe la jumătatea lunii noiembrie, a întors cultura. Apoi a arat, după care a prelucrat solul cu un utilaj special. „Mi-am dotat ferma cu un cultivator greu de la Vaderstad, marca Top Down, un utilaj prevăzut cu gheare, ce are un dezmiriştitor în faţă şi tăvălug în spate. E primul an în care lucrez cu el, l-am avut prins în proiect şi l-am achiziţionat anul trecut. Valoarea lui este de 48.000 euro”, a precizat producătorul agricol.

GALAŢI
Arături adânci cu un consum mare de combustibil!
Fermierii din sudul Moldovei au cam terminat cu lucrările din campania agricolă de toamnă încă din luna noiembrie. În exploataţia agricolă a lui Firel Stanciu, din comuna Băneasa, ogoarele au fost finalizate imediat după recoltarea culturilor târzii de toamnă: floarea-soarelui şi porumbul. Seceta prelungită a dus la “pietrificarea” solului, astfel încât fermierul a fost nevoit să are sau să scarifice, în funcţie de solă. “În aceste condiţii am depăşit cu mult consumul specific pe hectarul arat, de 78 l. Nu se putea să lăsăm terenul nebrăzdat; arătura adâncă de toamnă este sfântă!”, ne-a declarat tânărul fermier.
Cultivatorul a semănat o treime din suprafaţa de 420 ha cu grâu. Mâhnirea lui este aceea că o foarte mare parte din cultură nu răsărise până la 1 decembrie. Rapiţă nu a dorit să pună pentru că nu erau condiţiile întrunite pentru a semăna!
Firel Stanciu s-a declarat oarecum mulţumit de recoltele realizate: peste 10 tone la hectarul de porumb şi mai bine de 3 t/ha de floarea-soarelui. În schimb, la mazăre şi la grâu, culturile au fost calamitate din pricina secetei pedologice. De aceea, la „proba cântarului” mazărea rară şi cu boaba chircită a dat circa 500 kg/ha, iar grâul - în jur de 3.500 kg/ha. „Ce pot să spun este că am avut un agricol cu probleme!”, a concluzionat fermierul.

Cultura cu producţie... ZERO!
Un alt gălăţean care a păţit-o cu mazărea este Ionel Rusu, din Drăgăneşti. Acesta deţine o fermă mixtă: cultura mare şi legume de câmp, în suprafaţă de 70 ha la Tecuci. „În vară am avut probleme cu mazărea. Aveam semănate 50 ha şi nu s-a făcut nimic, pentru că în toată perioada de vegetaţie (mai ales în lunile aprilie-mai) nu a căzut nici un strop de apă. În iulie, la prima ploaie, am arat sola unde avusesem mazărea şi îmi planificasem să pun grâu de sămânţă Glosa, de la Institutul Fundulea. Însă cum nu a plouat în această toamnă, nu am vrut să risc. În luna septembrie terenul era uscat şi nu se putea pregăti, aşa că am renunţat la a mai cultiva lot semincer. Nu am mai vrut să fac şi alte cheltuieli şi consider că am procedat bine, pentru că răsărirea era de 20%! Era complicat!”, ne-a declarat inginerul Ionel Rusu.

Două milioane de răsaduri pentru legumele de câmp
Producătorul agricol este hotărât ca la primăvară să semene vreo 40 ha de mazăre, iar restul de teren să-l cultive cu legume de câmp. „Începând cu luna martie, facem răsadurile în fermă. Ca şi în anii anteriori, producem peste 2 milioane de fire. Pentru ferma mea voi cultiva trei hectare de tomate, câte două de vinete şi de ardei capia. După ce voi recolta mazărea, vin cu nişte conopidă şi pepeni de murat. De asemenea, în luna aprilie mai plantez sub folie pepeni galbeni şi verzi pe vreo cinci hectare. Pentru mazăre şi vinete am să închei contract de livrare cu Contec Foods, procesatorul din zonă”, ne-a destăinuit fermierul din programul anului viitor.

 

7.050 KG/HA - RECORD LA PRODUCŢIA DE ORZ!

Ioan Marius Găină este mândru de recoltele obţinute în acest an. „În vară, am avut un record la producţia de orz: 7.050 kg în medie pe hectar, cu genetică nemţească de la Saaten Union. La grâu, cu soiuri româneşti, am făcut 5.600 kg/ha, pe 206 ha. De asemenea, la floarea-soarelui m-am închis pe 3.200 kg/ha, iar la rapiţă - 2.700 kg/ha; aici am pierdut din cauza secetei. În anii din urmă, produceam 4.800-5.000 kg/ha. Eu am avut şi cultura a doua la floarea-soarelui pe 50 ha cultivate şi am realizat 1.300 kg/ha”, a subliniat fermierul.

UN BILANŢ NU TOCMAI FERICIT
Deşi au trecut aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, cu tristeţe constatăm că agricultura nu şi-a îndeplinit misiunile sale de a asigura securitatea alimentară a populaţiei ţării şi de a crea disponibilităţi pentru export, mai exact, nu şi-a valorificat potenţialul natural în folosul ţării. Libera circulaţie a terenurilor într-o ţară sărăcită şi lipsa creditelor accesibile populaţiei au determinat vânzarea sau arendarea terenurilor, pe termene absurde, de zeci de ani, astfel că azi aproape jumătate din pământul României nu mai produce pentru ţară, ci pentru statele din care au apărut noii proprietari. Cinste vecinilor noştri, care prin lege nu au voie să vândă pământul ţării lor nimănui.
Lista durerilor care macină oamenii - românii - de bună credinţă, acum, după 100 de ani de când, prin eroismul înaintaşilor, s-a făurit o ţară binecuvântată cum alta nu-i, bogată şi frumoasă, este atât de lungă, încât nu o vom aşterne aici. O cunoaştem cu toţii şi murmurăm cuvintele înţelepte din imnul ţării. Sper, cu convingere, că va veni vremea când România se va înscrie în rândul ţărilor prospere, cu oameni fericiţi la ei acasă, să obţină recolte bune care să contribuie la bunăstarea naţiunii noastre.

Cultura mare în ultima lună a unui an agricol dificil
În fermele de câmp, la data intrării în iarnă, sunt multe probleme de rezolvat, situaţie creată în mare măsură şi de seceta prelungită. Din analiza făcută de ANM, în prima jumătate a lunii noiembrie seceta pedologică moderată, puternică şi chiar extremă a cuprins majoritatea zonelor agricole ale ţării. Aşadar, cel mai important este să cunoaştem situaţia culturilor semănate în această toamnă şi să efectuăm lucrările care se impun pentru culturile de primăvară, dintre care cele mai importante sunt: verificarea stării de vegetaţie şi fitosanitare a culturilor semănate; efectuarea lucrărilor solului şi aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor pentru culturile de primăvară; asigurarea seminţelor, îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru primăvara viitoare, precum şi alte lucrări specifice perioadei. Verigile tehnologice în cultura mare la începutul iernii le detaliem în pag. 40-42 (Ioan BORCEAN).

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 49 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?