Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campania de seceriş bate la uşă. Să-i deschidem!

Publicat: 17 iunie 2017 - 14:33
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Se apropie cu paşi repezi vremea secerişului. La sfârşitul lunii iunie, flotilele de combine intră în câmpurile de orz şi rapiţă, primele culturi aducătoare de bani fermierilor, şi mai apoi la grâu, mazăre, floarea-soarelui, porumb. Eşalonat, în funcţie de gradul de coacere a lanurilor. 

Deja, în mai toate regiunile ţării, producătorii agricoli au beneficiat de vreme bună de lucru pentru întreţinerea culturilor şi pentru pregătirea maşinilor şi utilajelor agricole pentru campania agricolă de vară.

Seceris

BOTOŞANI
“Un an agricol bun pentru zona noastră”
Fermierul Marcel Clincinschi, administratorul SC Başeul Balinţi SA din Tătărăşeni, judeţul Botoşani, s-a declarat foarte mulţumit de culturile sale. El lucrează o suprafaţă de teren de 620 ha, cultivat cu: grâu 120 ha, porumb 110 ha, floarea-soarelui 117 ha, rapiţă 70 ha, lucernă 40 ha, soia 90 ha, iar restul de teren e ocupat de pajişti temporare şi permanente. “Am terminat de erbicidat cultura porumbului şi am trecut la soia. Suntem în sola Turiţa să aplicăm primul tratament cu produsul Harmony 50 SG (50% tifensulfuron metil), un erbicid selectiv, sistemic, sulfonilureic, pentru combaterea în postemergenţă a buruienilor cu frunză lată. Ceva mai înainte am dat un îngrăşământ foliar pentru a realiza o nutriţie bună a plantelor. Tratamentul al doilea îl vom aplica cu un alt erbicid, Centurion Plus”, ne-a declarat fermierul. Marcel Clincinschi îl supraveghea în câmp pe Cătălin Buharschi, după ce îi făcuse instructajul de lucru. După două zile se va muta pe o altă parcelă.
“Culturile, până la ora actuală, sunt frumoase, aş face un păcat dacă aş spune altceva; numai să ne ferească Dumnezeu de vreo grindină! La grâu, estimăm o producţie de 5-6 t/ha; floarea e foarte frumoasă, deja nu mai putem s-o prăşim, are talia destul de înaltă, rapiţa arată mulţumitor, după cum a fost toamna; noi sperăm la vreo 4-5 t/ha. Am pus câte trei hibrizi la toate culturile: porumb, rapiţă, floare, soia de la Pioneer, pentru că are genetica ce se aşează mănuşă la condiţiile noastre. Am primit şi subvenţia la timp deci este un an bun pentru noi”, a concluzionat fermierul botoşănean.
Marcel Clincinschi crede că la începutul lunii iulie va intra să adune rapiţa din câmp. Până atunci are suficient timp să repare utilajele pe care le va folosi la recoltările de vară.

DOLJ
“Mă aşteaptă o perioadă de muncă intensă!”
Fermierii din judeţul Dolj se pregătesc să declanşeze campania de vară. Temperaturile ridicate din sudul ţării vor aduce umiditatea în boabele de orz sub 16-17%, aşa că în ultima decadă a lunii iunie vor face primele probe în lan.
Laurenţiu Iovan, cultivator din Curmătura (Giurgiţa), a scăpat de grijile întreţinerii culturilor agricole. A încheiat în epoca optimă ultimele tratamente, astfel încât cerealele păioase (orzul şi grâul), precum şi celelalte plante cultivate - rapiţă, floare, porumb, mazăre, semănate pe cele 225 ha pe care le lucrează, se coc în voie. Până la secerişul care bate la uşă, are timp să meşterească la combina John Deere 1177 din curtea fermei sale. „Este maşina pe care lucrez şi îi facem revizia aşa cum trebuie înainte de campanie. În general, umblăm pe acolo pe unde ştiu că mai sunt probleme: schimbăm filtrele, uleiul... Probabil că după 20 ale lunii voi intra la orz, este cultura cea mai răsărită şi anul trecut mi-a dat mai mult de 5 tone la hectar. De fapt, toate arată destul de bine; acuma depinde cum va evolua timpul şi dacă ne mai ajută cu ceva ploi. Producţia obţinută o livrăm la furnizorii din zonă, preţurile sunt aşa cum merge piaţa, acceptabile, nu atât de bune la cât ne aşteptam: orzul e 52-53 de bani kilogramul, grâul 60 de bani, rapiţa 1,57-1,58 lei/kg”, susţine fermierul.
Portivit lui Laurenţiu Iovan, campania de vară va dura cam o lună de zile. El este conştient că îl aşteaptă o perioadă de muncă intensă. Dorinţa lui arzătoare este să se doteze cu un tractor de putere mai mare, peste 220 CP, ca să poată trage un disc mai greu peste arătură.

MEHEDINŢI
Probe la instalaţia de irigare prin picurare
Şi în judeţul din sud-vestul ţării se aşteaptă declanşarea campaniei de seceriş. În ferma lui Teodor Mardale, Pristol Land SRL, din Pristol, întinsă pe 1.400 ha, lucrurile par a fi bune, cultivatorul neavând nici un motiv de îngrijorare. Acum se ocupă de revizia maşinilor şi a utilajelor ce concură în campania de vară. Atenţia sporită este îndreptată spre cele două combine care în curând vor intra în primele probe de câmp, la orz. “Nu fac nici o estimare a viitoarei producţii, deocamdată aştept să văd rezultatele muncii mele, să le cântăresc. Anul este mai mai bun decât cel trecut, dar şi decât 2015”, ne-a declarat, cu destul prudenţă, Teodor Mardale. Insist şi-i smulg cu greutate câteva cuvinte. Aflu că porumbul este cultura pe care pariază anul acesta, cu hibrizi de la Monsanto.
Cu toate că a plouat suficient, fermierul va da drumul la… apă! “Voi pune în funcţiune, de probă, instalaţia de irigare prin picurare pe o suprafaţă de 15 hectare semănate cu porumb. Am săpat trei puţuri, vor urma alte trei din august încolo. Am un proiect, finanţat din fonduri proprii, autorizat să irige 35 de hectare. În funcţie de rezultate, voi extinde sistemul de udare prin picurare”, a precizat mehedinţeanul Teodor Mardale.

OLT
“Porumbul nu merge în zona noastră!”
Tânărul producător agricol Claudiu Vezeanu exploatează, în Radomireşti, circa 1.000 ha de teren, în următoarea structură de culturi: 300 ha cu rapiţă, 380 ha grâu, 75 ha cu orz, 75 ha mazăre, 140 ha cu floarea-soarelui şi 20 ha cu porumb. Claudiu explică: „În zona noastră se instalează de timpuriu seceta şi nu prea facem treabă cu porumbul; cu 4-5 t/ha cât obţin este pagubă curată. De aceea, în ultimii doi ani am redus la extrem suprafaţa cu porumb”.
Claudiu Vezeanu a terminat şi al doilea tratament la floare, utilizând Pictor, un fungicid sistemic cu două substanţe active (boscalid şi dimoxistrobin) şi un biostimulator. “Apoi, aşteptăm să intrăm la recoltatul orzului, în a doua parte a acestei luni. Avem un modul de trei combine aproape noi; una, New Holland, este achiziţionată anul trecut. De fapt, întreg parcul de maşini şi utilaje este nou, de ultimă generaţie şi nu necesită lucrări de revizie speciale, ci doar întreţinere uzuală. Combinierii Marin Manda, Iulică Nadoru, Gabriel Şerban şi mai tânărul Felician Bărbălan abia aşteaptă să înceapă treaba în câmp, să-şi demonstreze calităţile de buni mecanizatori”, ne-a declarat fermierul.

„Rapiţa nu mă va dezamăgi!”
„Acum, rapiţa e ceva mai slabă decât anul trecut, când am făcut, în medie, 4.600 kg/ha, dar am avut şi sole de pe care am strâns şi 5.200 kg/ha. Am făcut o grămadă de investiţii şi de tratamente numai cu produse de top, dar presiunea bolilor a fost fantastică, mult mai mare decât anul trecut. Din cauză că au căzut multe ploi, nu cantitativ, ci multe şi cu ţârâita, bolile au fost cea mai mare problemă. În aceste condiţii, au crescut cheltuielile. Totuşi, cultura de rapiţă nu mă va dezamăgi”, este convins Claudiu Vezeanu.
În general, costurile de producţie sunt mari la toate culturile pentru că fermierul foloseşte tehnologii de cultivare de tip intensiv şi doar produse ale companiilor de top. Acest lucru a fost evidenţiat şi cu prilejul unui eveniment de câmp organizat în ferma lui de către BASF, pe tehnologii şi soluţii de protecţie fitosanitară la culturile de grâu şi rapiţă.

Claudiu Vezeanu: „Stochez producţia, îmi permit acest lux!”
„Nu am încheiat nici un contract comercial de livrare. Producţia de grâu o depozitez şi am s-o să vând odată ce preţul va fi cât de cât acceptabil. Pot ţine recolta obţinută, îmi permit acest lux şi până la primăvara viitoare. În fiecare an, păstrez pe stoc; dispun de suficientă capacitate de depozitare. Mai aştept să vedem ce o să se întâmple cu piaţa”, ne-a declarat cultivatorul din Radomireşti.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 11 (194) din 15-30 iunie 2017

Vizualizat: 276 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?