Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campania agricolă de primăvară începe iarna!

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:23
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În general, pentru gospodarii ogoarelor, luna lui Gerar este dedicată organizării campaniei agricole de primăvară. După o toamnă frumoasă care a oferit condiţii optime de lucru în câmp, iată că în prima jumătate a iernii s-a instalat… primăvara în majoritatea regiunilor ţării.

 

Totuşi, sezonul rece nu şi-a spus ultimul cuvânt, vremea se va înrăutăţi, aşa cum apreciază meteorologii, iar îngrijorarea producătorilor agricoli ţine de pericolul temperaturilor scăzute sub pragul de îngheţ. Dar până atunci, fermierii au putut trece la organizarea viitoarei campanii agricole prin aprovizionarea cu tot ceea ce este necesar (baza materială).

Grau iarna_b
De asemenea, nu trebuie uitat nici controlul stării de vegetaţie a culturilor, recomandat cam la două săptămâni, iar atunci când se manifestă fenomene meteo extreme (geruri puternice, crustă de gheaţă, exces de umiditate), verificarea trebuie efectuată mai des.

DÂMBOVIŢA
Grâul excelent, rapiţa cu probleme
Inginerul Marius Ionescu Mălăncuş, directorul tehnic al SC Agrodez Danro SRL, s-a declarat a fi mulţumit de starea culturii grâului. Din discuţia purtată, am aflat că a semănat în condiţii excelente şi în perioada optimă (până în 5 octombrie) o sută hectare de grâu, din soiuri franţuzeşti. Plantele sunt răsărite şi înfrăţite în totalitate, oferind justificate speranţe. Cu toate acestea, o umbră de îngrijorare se conturează în intervenţia fermierului legată de vremea anormală pentru luna lui Gerar. „Mi-e teamă că dacă va ţine vremea aşa de caldă, va trebui să intervin cu un tratament fitosanitar. Ar fi trebuit o protecţie a culturii, un strat de zăpadă. Acum, la jumătatea lunii ianuarie, plouă la noi! Dacă vor continua precipitaţiile, va fi o problemă şi la rapiţă. Nu mai vorbesc de vreun îngheţ! Am însămânţat 100 ha şi pe anumite sole avem exces de umiditate. Pe 70 ha, cultura se prezintă bine, iar pe 30, semănate ceva mai târzior (pe 23 septembrie), din cauza unor probleme tehnice la utilaje, plantele sunt răsărite şi se află în stadiul de patru frunzuliţe. Există densitate foarte bună, dar nu este stadiul corespunzător de dezvoltare vegetativă”, ne-a declarat Marius Ionescu Mălăncuş.
În ferma de la Ciocăneşti, din sud-estul judeţului Dâmboviţa, întreaga suprafaţă de 500 ha a fost arată şi scarificată (acolo unde a fost nevoie) încă din luna noiembrie. În primăvară, producătorul agricol va pune ceva mai multă floarea-soarelui pentru că, în opinia lui, „alături de rapiţă, este o cultură mult mai profitabilă”. Astfel că, în ultimii ani, a redus suprafaţa de păioase atât cât să îi permită un bun asolament. De asemenea, va semăna şi 30 ha cu mazăre pentru cultura verde.

TELEORMAN
Rozătoarele, eterna poveste
În perioada cu temperaturi de primăvară timpurie, fermierii teleormăneni se confruntă cu invazia rozătoarele în culturile semănate în toamnă, îndeosebi invazia şoarecilor de câmp. Dacă nu vor lua măsurile din timp, aceştia se vor vedea cu câmpurile devastate, ştiut fiind că un singur dăunător consumă într-un an 7 kg boabe sau 11 kg de materiale vegetale (altele decât seminţe).
Ioan Marius Găină, unul dintre producătorii agricoli cunoscuţi pentru recoltele mari obţinute, a fost nevoit să pună capcane cu trei produse de combatere, rodenticide, din portofoliile companiilor Bayer şi BASF, ale căror substanţe active sunt coumatetralyl şi, respectiv, flocoumafen. „Mai în fiecare an procedăm aşa, îndeosebi în toamnele târzii şi călduroase când se constată înmulţirea coloniilor de rozătoare. Trebuie să îmi securizez recoltele, mai ales că utilizez tehnologii de cultivare de tip intensiv, cu cheltuieli deosebite”, ne-a declarat cultivatorul.

Păioasele de toamnă, în ritm normal de dezvoltare
Potrivit fermierului, grâul se prezintă foarte bine, nu a avut probleme în creştere şi dezvoltare. Are cultivate 200 ha cu soiul Glosa, multiplicat în fermă, cu sămânţă din categoria biologică bază, achiziţionată de la SCDA Teleorman. La fel de bine se prezentau, la sfârşitul lunii ianuarie, şi culturile de orz şi de orzoaică de pe cele 90 hectare semănate.

Rapiţa nu a răsărit uniform
Inginerul Ioan Marius Găină nu este mulţumit de evoluţia culturii de rapiţă. A semănat 125 ha, plantele sunt în fenofaza de şapte frunzuliţe adevărate, dar nu sunt uniform răsărite pentru că solul nu a avut apă suficientă la înfiinţarea culturii. În urmă cu doi ani, în 2016, a obţinut un record de producţie cu hibrizi de la Monsanto şi Pioneer, cu o medie de 4.995 kg la hectar. A avut parcele în care hibridul PT 225 de la Pioneer a dat şi 5.400 kg/ha. „An de an am avut culturi foarte bune, zic eu, mie îmi place să mă bat cu staţiunea, nu cu altcineva, şi cred că SCDA Teleorman este un reper pentru mulţi fermieri. Cheltuiesc mult ca să obţin producţii mari. Spre exemplu, la rapiţă costurile se ridică la 3.000 lei pe hectar, la cerealele păioase la 2.500 lei/ha”, a susţinut fermierul care nu a împlinit 40 de ani, dar care are în spate o activitate în agricultură de aproape un deceniu şi jumătate. În 2004 a pornit de la trei hectare de teren, pe care a cultivat legume, şi acum lucrează 600 ha de cultura mare.

Semănăturile de toamnă sunt bine dezvoltate
Alt fermier din Teleorman, agronomul Ion Dobre, s-a declarat şi el mulţumit de semănăturile de toamnă. Pe cele 700 de hectare ale uneia dintre societăţile sale, a ales să cultive 350 ha cu grâu din soiul Miranda. “În zona noastră cu terenuri care sunt un pic mai deficitare în nutrienţi am însămânţat, la începutul lunii septembrie, grâul la o densitate de circa 600 de boabe pe metrul pătrat. În anii buni, poate da producţii de peste 7 tone/ha. Până acum grâul se prezintă bine, ca stare de vegetaţie. Dar depinde de cum va evolua vremea în continuare. Este obligatoriu un strat de zăpadă care să acopere cultura, sigur vor scădea temperaturile, vor fi perioade de îngheţ-dezgheţ şi plantele sunt sensibile dacă nu vor fi protejate de omăt. În toamnă am fertilizat cu îngrăşăminte complexe NPK 18.46.0, în doză de 125 kg/ha, iar în primăvară voi administra azotul”, a explicat Ion Dobre.
Fermierii teleormăneni au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte rapiţa. „Cei care au semănat în prima perioadă, în august, au riscat, dovadă că plantele nu au răsărit aşa cum trebuie. În schimb, cine a semănat pe la începutul lunii septembrie are parte de o răsărire mai uniformă, mai bună la rapiţă, pentru că a plouat. Iarna fiind destul de blândă, cultura a recuperat, plantele întârziate în răsărire s-au înălţat, semn că perioada asta a priit, a prins bine, ca şi la grâu, de fapt! Eu am semănate 50 ha cu hibrizi de la Monsanto şi LG şi, deocamdată, sunt încrezător de modul cum au intrat în criptovegetaţie (vegetaţia din timpul iernii - n.n.)”, a precizat fermierul.

PRAHOVA
Cel mai bun an agricol de până acum!
Pentru Alexandru Ştefănescu, fermier din comuna Boldeşti-Grădiştea, din apropierea Mizilului, se anunţă un an agricol extrem de bun. La jumătatea acestei luni, agricultorul a vizitat câmpurile înverzite. „Rapiţa se prezintă destul de bine, cultura este răsărită corespunzător, plantele au densitatea recomandată de specialişti, încă nu sunt pornite tijele florale. Am avut cea mai bună toamnă de până acum, cu suficientă rezervă de apă în sol. Am pus 65 ha de rapiţă în epoca optimă, la 25 august, şi am avut o ploaie înainte de semănat, chiar m-a prins pe câmp când făceam fertilizarea cu îngrăşămintele chimice complexe. Nu am dat în exces, ci exact cât a trebuit, 150 kg/ha substanţă comercială NPK plus S de la Azomureş. Nu îmi fac probleme cu temperaturile ridicate; am în cultură doi hibrizi de la Monsanto şi Pioneer care nu cresc excesiv în toamnă, ci iau în dezvoltare mai bine în primăvară. De aceea, nu este nevoie să aplic un regulator de creştere”, a susţinut fermierul prahovean.

Grâul, o cultură pe care se poate paria
De asemenea, Alexandru Ştefănescu a însămânţat 180 ha cu grâu din soiurile româneşti Miranda şi Glosa. Cultivatorul este încântat de evoluţia culturii, aşteaptă desprimăvărarea ca să aplice în luna martie ureea şi un regulator de creştere, dar şi primul tratament fitosanitar, ca mai apoi, în aprilie, să fertilizeze cu azotat de amoniu până la fenofaza de burduf a plantelor. „Privind restrospectiv, pot spune că 2017 a fost cel mai bun an agricol de până acum. Am produs 5.400 kg/ha la grâu, peste 9.000 kg/ha la porumb, dar am avut parcele şi cu 14.000 kg/ha, aproape 3.000 kg/ha de rapiţă şi floarea-soarelui. Puteam să obţin o recoltă mai bună de rapiţă, dar am intrat mai târziu la recoltat din cauza ploilor. Preţurile au fost mult mai bune decât cele din anii precedenţi, ceea ce a asigurat o rată mai bună de profitabilitate”, a încheiat fermierul.

 

CA ŞI PLANTELE, SUBVENŢIA E ÎN REPAUS VEGETATIV!
Potrivit lui Marius Ionescu Mălăncuş, mulţi fermieri dâmboviţeni sunt nemulţumiţi de faptul că nu au primit subvenţiile mult trâmbiţate. „Problema este că sumele anunţate triumfalist la televizor de ministrul Agriculturii nu au ajuns la noi. O fi adevărat că APIA le-o fi dat micilor fermieri care au câte două-trei hectare, dar sunt sume mici, nesemnificative. În schimb, noi, cei care aducem plus valoare şi contribuim la economia ţării prin impozite şi taxe, angajări şi aşa mai departe, nu am primit nimic şi, iată, ne aflăm la jumătatea iernii”, şi-a exprimat indignarea producătorul agricol. După calculul acestuia, ar trebui să-i intre în cont aproximativ două sute de mii de lei. Poate la... Sfântu’ Aşteaptă!


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 261 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?