Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Calitatea semănatului (I) - sămânţa aşezată în “pat tare şi plapumă moale”

Publicat: 11 februarie 2019 - 11:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Se poate spune că semănatul este de bună calitate atunci când sămânţa a fost corect repartizată în spaţiu şi la aceeaşi adâncime, pe un substrat de sol aşezat, unde germinarea seminţelor şi răsărirea plantelor au avut loc în timp scurt, exploziv, uniform, cu plante viguroase şi s-a realizat densitatea stabilită, cu acoperirea rapidă a terenului şi înăbuşirea buruienilor.

Când din toamnă terenul a fost afânat, mărunţit şi nivelat, se poate zvânta cu 7-10 zile mai devreme, în primăvară, fiind esenţial pentru însămânţarea culturilor din urgenţa I în epoca optimă. Asta, pentru că, de pildă la mazăre, întârzierea semănatului cu 20 de zile diminuează producţia cu 30%, iar după 30 de zile, cu 50% sau chiar compromite cultura.

Figuraf119_b
La desprimăvărare, dacă solul nu este bătătorit, nu are crustă şi buruieni, semănatul culturilor cu seminţe mici (rapiţă, muştar, lucernă, in) se poate executa direct, fără nici o pregătire prealabilă a patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde uşor la 2-3 cm, adâncimea pe care o necesită aceste seminţe. Dacă terenul a prins la suprafaţă crustă sau au început să apară buruieni anuale, se execută o lucrare cu grapa cu colţi reglabili sau cu sapa rotativă, care mobilizează solul pe 2-3 cm adâncime.
Pentru culturile care se însămânţează mai adânc (sfeclă de zahăr, mazăre), patul germinativ se execută printr-o singură trecere, cu combinatorul, care lucrează până la adâncimea de semănat a fiecărei culturi.

Însămânţare corectă înseamnă o bună germinare şi răsărire
Pat germinativ corect realizat înseamnă a executa ceea ce vechii agronomi numeau “pat tare şi plapumă moale”, adică la nivelul de încorporare a seminţei terenul să fie aşezat, cu densitatea aparentă (Da) 1,3 g/cmc, pentru a asigura aportul capilar al apei la nivelul seminţei, iar deasupra terenul să fie afânat, cu Da 1,1 g/cmc, pentru a favoriza pătrunderea apei şi a căldurii la nivelul seminţei şi a uşura răsărirea tinerelor plante, mai ales cele cu germinaţie epigeică (soia, fasole), care scot cotiledoanele afară din sol (vezi figura).
Prin urmare, prin pat germinativ se înţelege stratul de la suprafaţa solului, gros cât adâncimea de semănat, pregătit prin lucrări ale solului în vederea creării condiţiilor optime pentru însămânţarea, germinarea şi răsărirea plantelor, precum şi creşterea lor în primele faze de vegetaţie.
Gradul de mărunţire a solului la pregătirea patului germinativ pentru diferite culturi trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în tabelul 1.
Aprecierea calităţii pregătirii patului germinativ în funcţie de mărimea agregatelor structurale ale solului se poate urmări în tabelul 2.
Sfecla de zahăr fiind foarte pretenţioasă la asigurarea condiţiilor de germinare - răsărire, de aceea este necesar să i se asigure parametrii din tabelul 3.

Patul germinativ necorespunzător pregătit
Prin folosirea grapei cu discuri, aceasta răscoleşte şi vântură solul şi lucrează la adâncimi mai mari, provocând mari pierderi de apă (la o singură trecere se pierd 15 mm), iar sămânţa ajunge la diferite adâncimi deoarece nu există “pat tare”.
De exemplu, prin lucrarea cu grapa cu discuri, sămânţa de sfeclă de zahăr a ajuns: 15% la 2 cm, 56% la 3-4 cm şi 28% la 6 cm şi a răsărit doar 30% din sămânţă. În asemenea situaţii, germinarea şi răsărirea sunt eşalonate, cu goluri, nu se realizează densitatea stabilită, iar plantele răsărite sunt firave, uşor de atacat de către boli şi dăunători şi nu pot concura buruienile. O singură trecere cu grapa cu discuri în primăvară a scăzut densitatea la sfecla de zahăr cu 30% (!)
Analizându-se starea de umiditate a solului, pe adâncimea 0-10 cm, după ce a fost lucrat cu diferite utilaje, s-au constatat următoarele: după grapa cu colţi reglabili, umiditatea a fost de 26%; după combinator - 23%; după grapa cu discuri - între 6 şi 12%.
Pentru culturile însămânţate mai târziu (floarea-soarelui, soia, porumb) nu este indicat să se intre pe teren până la semănat decât dacă apar buruieni care vor fi distruse în primele faze cu sapa rotativă sau grapa cu colţi. Se ştie că majoritatea buruienilor răsar din stratul 0-2 cm, putând fi uşor dislocate. Dacă nu apar buruieni, nu se intră pe teren, deoarece prin uscare, în stratul superficial al solului se formează un tampon, un fel de mulci natural care împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest caz, pregătirea patului germinativ se efectuează în preziua sau în ziua semănatului, cu combinatorul care lucrează până la adâncimea de semănat şi se va deplasa oblic sau perpendicular pe direcţia de semănat.

Mare atenţie la adâncimea de însămânţare
În vizitele la AgriPlanta - RomAgroTec şi IndAgra, cel mai corespunzător combinator văzut a fost Plano SP.5, care este format din: o bară nivelatoare frontală; un tăvălug în faţă; cuţite daltă sau săgeată; dublu tăvălug dinţat în spate.
Cadrul pe care se fixează cuţitele este montat în faţă şi în spate pe tăvălugi, şi poate fi reglată, cu precizie, orice adâncime de lucru. Trebuie avută mare grijă pentru adâncimea de însămânţare, deoarece seminţele mici au rezerve reduse de elemente nutritive pentru hrănirea embrionului şi a tinerelor plante până apar la suprafaţă şi până pot începe procesul de fotosinteză. Dacă aceste seminţe ajung la adâncime mai mare, germinează şi cresc până epuizează hrana şi nu pot ajunge la suprafaţa solului.
În revista Ferma nr 19/2018 sunt prezentate rezultatele companiei Pioneer, la un concurs organizat în Moldova, din care rezultă (la floarea-soarelui):
- cei care au lucrat în primăvară cu combinatorul au recoltat între 3820-4500 kg/ha;
- cei care au executat o lucrare cu discul şi una cu combinatorul - 3170 kg/ha;
- cei care au executat lucrarea cu freza au realizat 3040 kg/ha;
- cei care au folosit grapa cu discuri în primăvară au recoltat 2934 kg/ha.
Prin urmare, observăm diferenţe de producţie de 1000-1500 kg/ha influenţate de modul cum s-a lucrat terenul în primăvară în vederea semănatului.
Considerăm că sunt suficiente exemple care să determine cultivatorii să acorde cea mai mare atenţie lucrării de pregătire a patului germinativ.


TABELUL 1: CONDIŢII DE CALITATE PENTRU PATUL GERMINATIV

tab1popf119_b
TABELUL 2: ALCĂTUIREA STRUCTURALĂ A PATULUI GERMINATIV

tab2popf119_b
TABELUL 3: RĂSĂRIREA SFECLEI DE ZAHĂR ÎN FUNCŢIE DE CALITATEA PATULUI GERMINATIV

tab3popf119_b
CERINŢE AGROTEHNICE DE BAZĂ LA PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV
- afânarea şi mărunţirea solului să se execute numai până la adâncimea de semănat;
- să se folosească grapele cu colţi şi combinatorul şi nu grapa cu discuri;
- să se încorporeze uniform îngrăşămintele şi erbicidele volatile;
- să se execute cu utilaje uşoare, printr-o singură trecere.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)

Vizualizat: 11 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?