Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Calculul taxelor de păşunat

Publicat: 12 august 2010 - 09:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Întrucât pe teritoriu apar o mare diversitate de situaţii care se abat de la regulile păşunatului raţional şi de dotare pentru confortul hidric sau termic al animalelor, s-a considerat oportună stabilirea unor coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aceste abateri de la normalitate.

Click pe poza pentru galerie!

Coeficienţi de recalculare a taxelor de păşunat în funcţie de aşezarea, dotarea, modul de folosire şi încărcarea păşunilor

Tabel taxeClick pe poza pentru galerie!

 

De exemplu, pentru o păşune din zona colinară de categoria a III-a, pentru o vacă (= 1 UVM) de lapte s-ar percepe 72 lei în condiţii ideale de păşunat, cu coeficientul maxim (cifra 1,00 din total).

În cazul în care se află la 2 km distanţă de vatra satului (coeficient 0,85), posedă umbrar forestier (0,80), animalele au acces permanent la apă (1,00), se păşunează neraţional cu amestec de specii de animale: vaci, bivoliţe, cai, oi, capre, porci, gâşte, raţe etc. (0,40), cu o încărcare mai mare de 50% (0,65), se ajunge la un coeficient mediu de: (0,85+0,80+1,00+0,40+0,65) : 5 = 0,74, după care se va percepe numai 74% din plafonul maxim, respectiv 53 lei/vacă de lapte.

În acest mod, de la o păşune la alta, se stabilesc corecţiile faţă de situaţia ideală de folosire cu animale.

 

Alte metode de calcul

Alte sisteme mai empirice de stabilire a taxelor de păşunat ar fi:

• preţul unui litru de lapte pe zi de păşunat, la vacile de lapte;
• preţul a 100 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul taurin;
• preţul a 10 grame spor greutate vie pentru o zi de păşunat cu tineretul ovin;
• preţul unui sac (50 kg) complexe (15x15x15) pentru 1 ha de păşune sau 2 saci din acest îngrăşământ chimic pentru o taurină adultă (UVM) pe un sezon de păşunat;
• alte echivalente convenite de consilierii primăriei.

 

Fondul pastoral şi păşunatul

După sintetizarea unor date de peste şapte decenii de cercetare pratologică românească, a fost posibilă o apreciere estimativă a capacităţii de păşunat pentru cele 3 milioane ha de păşuni naturale din ţara noastră, care este aproximativ de 1,5 milioane UVM, revenind circa 0,5 UVM/ha pe o durată medie de păşunat de 135 zile.

Dacă s-ar percepe 5% din valoarea produselor animaliere, atunci taxa de păşunat ar ajunge la un nivel mediu de 83 lei/UVM, respectiv un total de circa 124,5 milioane lei pentru întreaga suprafaţă a fondului pastoral (3 milioane ha) sau 41,5 lei/ha, cu care se pot cumpăra doar  42 kg îngrăşăminte complexe, nici măcar un sac întreg.

Îmbunătăţirea pajiştilor naturale prin fertilizare la nivelul de 100 kg/ha de azot substanţă activă, întreţinerea şi folosirea raţională, ar face posibilă triplarea producţiei de iarbă, realizarea unei încărcări medii de 1,5 UVM/ha şi a unor producţii animaliere pe cele 3 milioane ha de păşuni exprimate în lapte de vacă în valoare actuală de 7,5 miliarde de lei pe an.

Astfel ne-am putea alege cu o avuţie inestimabilă, de peste 2,1 miliarde Euro, actualmente insuficient valorificată.
Prin aceste măsuri, fondul pastoral al ţării ar putea asigura păşunatul a 4,5 milioane UVM pe o durată de 135-150 zile, cu efecte deosebite în ansamblul economiei naţionale.

 

E vremea păşunilor

O acţiune deosebită ar fi reconsiderarea unei Săptămâni a păşunilor în perioada 16-22 aprilie, după Luna pădurii (15 martie-15 aprilie), înainte de începerea tradiţională a păşunatului la români (23 aprilie, de Sf. Gheorghe).

În toate aceste acţiuni, primarul comunei a fost şi trebuie să fie, pe mai departe, principalul animator şi organizator privind realizarea acţiunilor pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor aflate în dăvălmăşie. În trecut, izlazul comunal şi în general, gospodărirea pajiştilor sătenilor era cartea de vizită a primarilor, după care erau aleşi în această funcţie. Aşadar, alegeţi-vă pe viitor noul primar şi în funcţie de ce a făcut pentru fondul pastoral al colectivităţii sau ce are sau a avut de gând şi promite că va face sau a făcut, spre binele alegătorilor.

La efortul general al comunităţii, exprimat prin utilizarea judicioasă a fondurilor rezultate din taxele de păşunat şi aportul propriu prin muncă al posesorilor de animale, este necesar să participe şi Guvernul, prin fonduri specifice alocate din bugetul ţării.

La fel este necesar să atragem fonduri de la Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea şi folosirea raţională a pajiştilor din spaţiul rural, întrucât comunitatea singură nu poate ieşi atât de repede şi uşor din acest mare impas, hotărâtor pentru viitorul zootehniei româneşti.

 

Articol publicat în revista Ferma nr.(2)46/2007

Vizualizat: 673 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?