Calcule pentru culturi rentabile

Click pe poza pentru galerie!

Profesia sa de bază, cea de economist, l-a învăţat, în cei 20 de ani de când se ocupă de agricultură, să judece totul în funcţie de bani, pentru a se asigura că supravieţuieşte financiar de la un an la altul pe o piaţă agricolă extrem de instabilă.

„Am făcut o evaluare economică, pornind de la costuri, unde socotesc de la arenda de 1.000 de kilograme pe hectar până la recoltat, şi de la producţiile medii în zonă, orientându-mă după preţurile de anul ăsta. Cerere este, iar anul ăsta au fost şi preţuri bune, însă faptul că la noi nu există o bursă a produselor ne dă peste cap tot ce vrem să planificăm.

La grâu, la o producţie medie de 5.500 kg/ha şi un preţ de 50 de bani pe kilogram, mi-a ieşit un profit de 160 euro/ha, din care plătesc TVA, impozite, taxe, aşa că grâul este o cultură care nu prezintă interes din punct de vedere economic. La rapiţă, cu 3.000 de kilograme producţie la hectar, iese un profit în jur de 400  de euro, iar la porumb, de peste 600 de euro pe hectar. Cine zice că porumbul e o cultură uşoară, se înşeală.

E o cultură uşoară că îţi formezi tehnologia, dar costurile sunt foarte mari. Anul ăsta, un hectar m-a costat peste 27 de milioane de lei vechi, dar la preţurile care sunt acum, care au fost deja cu 30-35% mai mari decât anul trecut. La primăvară nu ştiu cât o să fie motorina, seminţele, îngrăşămintele şi alte tratamente de care mai e nevoie.

Eu mi-am făcut deja necesarul, ţinând cont de solele pe care am aplicat dejecţii organice, al câtelea an şi aşa mai departe, am contractat, dar nu ştiu încă preţul”, spune Eugen Baziliuc. Unele soluţii ar fi, totuşi:

„Dacă ne-am asocia, am putea aduce îngrăşăminte din Tunisia, de exemplu, cu 40 la sută mai ieftine decât la noi”, susţine Baziliuc.

Pe lângă o planificare minuţioasă, investiţiile sunt, de asemenea, importante pentru o afacere profitabilă în agricultură. Anul acesta, fermierul din Jimbolia a finalizat, din fonduri proprii, o investiţie în spaţii de depozitare cu capacitatea de 12.000 de tone, iar planurile pentru anul viitor includ realizarea unui uscător de mare productivitate pentru cereale şi linii de transport pentru produse. „Costurile au fost foarte mari, dar doar aşa era posibil să avansăm.

Porumbul, de exemplu, este acum la bursele din toată Europa la peste 9.000 de lei vechi kilogramul, ori la noi ajunge la maxim 6.000 de lei vechi pe kilogram, din care se mai scade în funcţie de umiditate”, afirmă Baziliuc. Investiţia include depozite pentru seminţe, depozite pentru produse cerealiere, un atelier mecanic, adăposturi pentru utilaje, precum şi un spaţiu special pentru angajaţi.

Porumb gata uscat, de la recoltat

„La porumb, am dezvoltat o metodă pe care au adoptat-o aproape toţi fermierii din zonă: când porumbul ajunge la 27-28%  umiditate, vin cu aviaţia cu un desicant şi imediat vegetaţia se întrerupe şi se usucă, omor şi toate buruienile, recoltez imediat foarte uşor şi iau producţia uscată. Anul ăsta am dat porumb cu umiditate 21% direct după recoltare, fără să mai fie nevoie să îl usuc”, ne-a spus Eugen Baziliuc.

„Pe lângă multă pasiune, este esenţial să creezi microclimatul pentru fiecare plantă în parte, să te documentezi, dar şi să ţii cont în permanenţă de ceea ce se întâmplă şi să te adaptezi. Şi, într-adevăr, ca să poţi obţine ceva trebuie să ai şi cu ce să începi" Eugen Baziliuc