Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cadastrăm, Măria Ta!

Publicat: 21 iunie 2011 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comasarea terenurilor agricole este o suferinţă îndelungată a agriculturii româneşti. De 20 de ani s-a pornit pe un drum care a început cu retrocedarea terenurilor şi cu repunerea în ordine a actelor de proprietate asupra pământului

Click pe poza pentru galerie!

Nici acum nu am reuşit să finalizăm această etapă logică şi necesară paşilor următori care trebuie făcuţi. Au trecut multe guvernări, multe partide au luat doar din interes electoral câte o decizie nouă pentru acest domeniu, care au avut menirea să bulverseze şi mai rău agricultorii şi care au adâncit problema în loc să o descurce.

În mod firesc, pasul următor cadastrării terenurilor agricole ar fi trebuit să fie depistarea prin satelit a parcelelor lucrate sau nelucrate pentru a şti dacă se încadrează pentru plata SAPS sau nu, ca apoi să existe o piaţă reală a terenului agricol, cu o valoare mai aproape de cea din alte ţări din spaţiul european şi în cele din urmă, să se ajungă la comasarea în suprafeţe mai mari.

Din păcate, paşii au fost făcuţi alandala şi astăzi vorbim tot de un deziderat, în loc de o realitate.

Tocmai acest lucru a fost dezbătut, ca în poiana lui Ocan, de multe minţi luminate, în sala mare de conferinţe a MADR unde au participat Valeriu Tabără, Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură - Valeriu Steriu, Excelenţa Sa ambasadorul Olandei - Tanya van Gool, preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Română - Peter de Ruiter, directorul Agenţiei Naţionale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Mihai Busuioc şi reprezentanţi ai APIA.


Modelul olandez de reformă agrară

Modernizarea sectorului agricol din România nu va fi posibilă fără comasarea terenurilor agricole, chiar dacă ne aflăm printre primele ţări cu potenţial agricol din Uniunea Europeană, a declarat Tanya van Gool: “România trebuie să urmeze tendinţa înregistrată în UE în ceea ce priveşte comasarea terenurilor agricole şi să elaboreze politici actuale în acest domeniu.

Dau exemplul Olandei, aceasta avea în urmă cu 50 de ani 300.000 de ferme agricole, iar acum au rămas cu doar 75.000 de ferme, ceea ce nu a împiedicat-o să devină un mare jucător pe piaţa agricolă internaţională”.

Ca urmare a măsurilor pe care le practică de aproape 50 de ani, Olanda este la ora actuală, după SUA, cel mai important exportator de produse agricole, cu exporturi cifrate la peste 65 de miliarde de euro pe an, deşi este de 6-7 ori (ca suprafaţă) mai mică decât România. “Ne-am specializat în industria alimentară şi nu în producţie.

Agricultura a devenit o adevărată întreprindere în Olanda, iar pentru acest lucru ai nevoie de tehnologie şi de bani. România, pentru a deveni competitivă pe piaţa europeană agricolă, are nevoie, în primul rând, de exploatarea tuturor posibilităţilor de comasare a terenurilor”, a concluzionat ambasadorul Olandei în România.

La rândul său, Peter de Ruiter, preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Română, a precizat că Olanda nu ar fi reuşit în domeniul agricol dacă nu ar fi utilizat cunoştinţele combinate ale tuturor fermierilor şi nu ar fi avut suportul sectorului bancar.

“Sectorul agricol este conectat crucial cu activitatea din sectorul bancar în Olanda şi cred că şi în România ar trebui să existe o astfel de conexiune. De asemenea, ar trebui să existe şi o coaliţie între administraţia publică, politic şi sectorul privat pentru a reuşi”. În acest sens, expertiza specialiştilor olandezi stă la dispoziţia instituţiilor româneşti. Bine ar fi dacă am şi colabora între instituţiile noastre!

Experţii olandezi consideră că o bancă funciară este instituţia care se poate ocupa cu achiziţia structurală şi administrarea temporară a terenurilor în zona rurală cu scopul de a redistribui sau arenda aceste terenuri în vederea îmbunătăţirii structurii agricole sau realocării acestora către un alt scop de interes general. Acest gen de instituţii există atât în Olanda cât şi in Bulgaria, Franţa, Spania.


ADS-ul, viitoarea instituţie pentru comasarea terenurilor?

În replică, ministrul agriculturii consideră că finalizarea cadastrului în România reprezintă o prioritate absolută în momentul de faţă (n.r. - aşa cum spuneam, doar declarativ). “În ultimii 20 de ani nu am creionat priorităţile în acest domeniu si consider că finalizarea cadastrului în România reprezintă o prioritate absolută. O impozitare corectă nu se poate face fără finalizarea cadastrului”, a precizat Tabără.

Din declaraţiile ministrului am reţinut că “Agenţia Domeniilor Statului (ADS) s-ar putea transforma într-o bancă funciară, care ar putea negocia şi cumpăra terenuri agricole în vederea comasării. Avem câteva iniţiative legislative pentru comasarea terenurilor agricole prin care şi reorganizarea ADS, care ar putea deveni un actor în piaţa funciară şi un depozitar a tot ceea ce înseamnă rezerve de fond funciar”.

Ceea ce se traduce în limba română cam aşa: există la ora actuală mai multe instituţii care au câte o parte de responsabilitate în problema comasărilor - ANCPI, APIA, ADS. Cum ele fac parte din ministere diferite şi colaborarea instituţională este imposibilă la noi, ar fi mai bine să “construim” o instituţie nouă, care să finalizeze şi să administreze terenurile viitoare.

La rândul său, secretarul de stat Adrian Rădulescu a precizat că ministerul lucrează la o iniţiativă legislativă care ar trebui să ofere, în primul rând, un drept de preempţiune arendaşului, în cazul cumpărării unui teren, şi pe urmă statului.


Pârloaga şi cifrele APIA

Cele mai noi date ale APIA arată că în perioada 2007-2010 s-a constatat o scădere a numărului de fermieri care au solicitat plăţi pe suprafaţă, de la 1,236 milioane în 2007 la 1,092 milioane anul trecut. De asemenea, au scăzut şi suprafeţele cuprinse în intervalul de 1-5 ha, de la un milion de fermieri care deţineau exploataţii din această categorie la 879.380 fermieri în 2010. Numărul fermierilor care deţineau mai puţin de un hectar au scăzut până la 1.663 anul trecut, de la 4.961 în 2007.

Revenind la o temă mult discutată şi care provoacă reacţii contrarii, ministrul agriculturii este convins că “anul acesta terenurile nelucrate au coborât sub un milion de hectare pentru că 2010 a fost un an agricol bun, cu venituri bune pentru fermieri, dar şi datorită faptului că subvenţiile au mers către fermieri încă din luna februarie a acestui an.

Practic au avut bani ca să îşi lucreze terenurile. În 2011, plăţile complementare pe suprafaţă acordate din bugetul naţional ar putea ajunge la 77 de euro pe hectar, cu 27 de euro mai mult decât în 2010, ceea ce înseamnă un efort financiar de 500 de milioane de euro, faţă de 300 de milioane de euro anul trecut, la această sumă adăugându-se încă 100 de euro/ha de la UE prin FEGA.

Suma totală din fonduri europene pentru plăţile pe suprafaţă este de peste 900 de milioane de euro în 2011”.

Potrivit datelor furnizate de oficialii MADR, anul trecut au fost lăsate pârloagă în jur de 1,5 milioane hectare, deşi în piaţă datele arată că sunt aproximativ trei milioane de hectare.

Vizualizat: 488 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?