Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rapița furajeră de toamnă

Publicat: 07 septembrie 2016 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• hrană pentru animal, ameliorator pentru sol

Click pe poza pentru galerie!

În condițiile naturale specifice din țara noastră, în sistemul furajer destinat hrănirii vacilor și oilor, rapița furajeră de toamnă are un rol foarte important, atât pentru rotația culturilor din fermă, dar mai ales pentru valoarea furajeră a acestei specii. 

 

Această cultură are o serie de avantaje: producție bună (30-40 t/ha masă verde sau 4-5 t/ha substanță uscată), valoare nutritivă ridicată (bogată în proteine și energie, conform tabelului), folosită toamna târziu sau primăvara (aprilie-mai), rapiditate la instalare și costuri tehnologice scăzute (cca 900 lei/ha), asigură un furaj verde în perioadele secetoase de toamnă sau de primăvară, are multiple posiblități de utilizare (consum de masă verde la iesle, pășunat cu animalele, însilozare). 

Rapița furajeră de toamnă are o arie largă de cultivare, în toate zonele de câmpie și de deal, unde temperatura în timpul iernii nu coboară sub -20oC, cu soluri profunde, luto-argiloase și reacție slab acidă-neutră. 

 

Rapița pentru furaj are trei varietăți:

• Varietatea precoce: dezvoltare rapidă până la stadiul de butonizare - înflorire (8 săptămâni de la semănat), înflorește mai devreme, rezistență mai scăzută la iernare (se seamănă, de regulă, primăvara, în luna martie); 

• Varietatea semiprecoce: ajunge la butonizare la 10-12 săptămâni după semănat, nu înflorește toamna, se seamănă în perioada 1-10 august și se folosește pentru furajarea animalelor pe parcursul lunii octombrie;

• Varietatea tardivă: atinge dezvoltarea maximă a aparatului foliar la 12 săptămâni de la semănat, nu înflorește toamna, se seamănă în perioada 20 august - 20 septembrie, este rezistentă la temperaturile scăzute din timpul iernii, se folosește în primăvară.

 

Particularități de cultivare și de utilizare în hrana animalelor

Tehnologia de cultivare a rapiței furajere de toamnă este relativ simplă și eficientă, cu următoarele particularități: 

Asolament: cultura urmează în rotație după recoltarea cerealelor păioase;

Pregătirea patului germinativ: strângerea și îndepărtarea paielor, mobilizarea solului pe adâncimea de 20-22 cm;

Semănat: în perioada 20 august - 20 septembrie, la adâncimea de 2 cm (sau 3-4 cm în condiții de secetă), tăvălugire după semănat;

Tip de cultură: cultură pură de rapiță cu norma de semănat de 10-12 kg/ha; cultură în amestec (rapiță - 10 kg/ha & raigras aristat - 10 kg/ha; rapiță - 5 kg/ha & raigras aristat - 15 kg/ha; rapiță - 10 kg/ha & ovăz de toamnă - 50 kg/ha sau orz/grâu - 50 kg/ha);

Fertilizare: înainte de semănat se aplică 200-300 kg/ha îngrășăminte complexe (NPK);

Lucrări de întreținere: Răsărirea și creșterea rapidă a plantelor defavorizează apariția și creșterea buruienilor, de aceea nu se aplică lucrări de întreținere.

Recoltarea pentru masă verde, folosită la iesle, se face în faza de butonizare a plantelor, când valoarea nutritivă este la nivelul cel mai ridicat. Folosirea ce mai eficientă este prin pășunatul cu animalele (taurine sau ovine) când înălțimea plantelor este de 30-40 cm. Înainte de pășunatul rapiței, este nevoie, în cazul taurinelor, de o perioadă de câteva zile de alimentație a animalelor cu unele furajere deficitare în azot (porumb siloz, fân sau paie), pentru a preveni fenomenul de meteorizație. Tot la taurine se recomandă pășunatul de după-amiază, timp de 3-4 ore, perioadă în care o vacă de lapte consumă 25-30 kg de furaj verde. Cel mai bun sistem de pășunat al culturii de rapiță furajeră este cu ajutorul gardului electric, prin care se asigură călcatul plantelor și supraconsumul (pentru fiecare vacă se asigură o lățime de pășunat de 5 m, de-a lungul firului electric, iar avansarea zilnică se face cu 1,5-2 m). În aceste condiții, prin consumul de rapiță furajeră se realizează o economie de 0,5-0,7 kg/vacă/zi de soia din rația furajeră zilnică. Astfel, rația furajeră zilnică pentru o vacă cu 20 l de lapte pe zi ar avea structura: 3 kg s.u. rapiță (25 kg furaj verde), 10 kg siloz de porumb, 1,3 kg turte de soia. 

În cazul ovinelor, pășunatul este liber, atât ziua, cât și noaptea, fără aport de fân sau de concentrate în completare. Totodată, 1 ha de rapiță furajeră asigură hrănirea a 30 de oi pe perioada unei luni de zile, iar o suprafață de 5 mp este necesară pentru o oaie în fiecare zi. 

Însilozarea rapiței furajere, mai ales a culturii asociate de rapiță cu raigrasul aristat sau cu o cereală de toamnă, este o metodă eficientă de folosire, cu următoarele particularități:

- se realizează când plantele au 13-15% substanță uscată și conținutul maxim de zahăr (18-20%), respectiv la începutul fazei de înflorire;

- după cosire, dacă timpul permite, se lasă masa verde timp de 3-5 ore pentru ofilire;

- furajul se toacă la dimensiunea de 2-4 cm lungime;

- după așezarea în siloz se efectuează o tasare ușoară, nu puternic ca la alte plante furajere (porumb, iarbă de pajiște);

- pentru diminuarea pierderilor, pe fundul silozului se așază un strat de 50 cm de paie de cereale;

- pentru a reduce riscul apariției unor fermentații nedorite, se pot folosi și unii conservanți speciali. 

După recoltarea sau pășunatul culturilor de rapiță furajeră, resturile neutilizate constituie un îngrășământ verde important, care îmbogățește solul în materie organică, ameliorează structura acestuia și restituie solului între 50 și 70 kg/ha de azot.

 

 

 

VALOAREA ALIMENTARĂ A RAPIȚEI FURAJERE, LA DIFERITE STADII DE VEGETAȚIE 

Sută la sută din substanța uscată

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 752 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?