Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

BILANŢUL unei TOAMNE frumoase, dar SECETOASE

Publicat: 20 decembrie 2019 - 11:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cea de-a doua jumătate a lunii noiembrie găseşte fermierii cu lucrările campaniei agricole de toamnă aproape de final. Vremea a fost oarecum bună pentru a încheia ogoarele.

Acum agricultorii pregătesc terenurile pentru campania de primăvară, în paralel cu îngrijirea semănăturilor de toamnă (rapiţa şi cerealele păioase), prin administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor.

Pentru a lua “pulsul” campaniei la finalul toamnei, am stat de vorbă cu câţiva buni gospodari ai câmpului din diferite regiuni ale ţării.

Cultura mare_b

CONSTANŢA
„Avem culturi bune!”
Fermierii dobrogeni sunt mulţumiţi de felul cum arată culturile de toamnă. Factorii climatici au fost favorabili pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de rapiţă şi de cereale păioase. „Am semănat 700 ha de rapiţă, iar cultura este frumoasă; la noi în Dobrogea a plouat chiar binişor şi plantele au ajuns la opt frunze adevărate. Acum urmărim evoluţia în câmp şi, dacă va fi nevoie, vom administra un tratament cu un fungicid pe bază de tebuconazol, sau dacă plantele cresc şi toamna va fi mai lungă, vom aplica produsul Caramba, care are dublu rol: de regulator de creştere şi de fungicid”, ne-a declarat Maria Voicu, care împreună cu soţul ei, Telu, administrează o suprafaţă de circa 5.000 ha.
Femeia este mulţumită şi de cultura de cereale păioase: are semănate 2.200 ha cu grâu şi alte 900 ha cu orz. Ambele culturi sunt frumoase, grâul aflându-se în perioada de înfrăţire.

Cu utilaje performante, terenul se lucrează bine
„Pe la jumătatea lunii noiembrie a plouat din nou. Solul are umezeală, dar nu suficientă; la seceta care a fost în vară, nu s-a refăcut rezerva de apă. Terenul s-a lucrat foarte bine pentru că noi avem utilaje grele. Am pregătit din vară imediat după ce am recoltat. Ne-am dotat cu două tractoare şenilate şi cu pluguri care întorc 14 brazde. De asemenea, dispunem de maşini performante de prelucrarea solului, de discuri grele, de mare randament, dar avem şi mecanizatori tineri, pricepuţi, dornici de muncă şi de a câştiga un ban frumos”, a susţinut fermierul Maria Voicu.

Îngrăşăminte organice
În ferma familiei Voicu aratul e încheiat. „Am mai lăsat 100 ha să le fertilizăm cu îngrăşământ natural de la un complex de porci. Avem oameni şi utilaje în câmp care lucrează la împrăştierea materiei organice pe suprafaţa ce va fi semănată în primăvară cu floare şi porumb. De asemenea, am început să cărăm în Portul Constanţa, pentru un cunoscut achizitor, o mie de tone de floarea-soarelui, pentru că noi nu am vândut, ci am păstrat recolta în spaţiile noastre de depozitare”, a explicat Maria Voicu.

PRAHOVA
Grâul se dezvoltă destul de bine
Producătorii agricoli prahoveni sunt mulţumiţi de faptul că a răsărit grâul însămânţat în perioada optimă. “Slavă Domnului că am reuşit să semănăm la timp grâul pe 500 ha şi a răsărit pe majoritatea suprafeţelor cultivate. Mai avem o parcelă de vreo 50 ha însămânţată ceva mai târziu, unde sămânţa abia a încolţit. Am folosit pentru prima oară soiul românesc de grâu PG 102. Membrii mai mici din cooperativă cultivă soiurile consacrate de la Fundulea: Miranda şi Glosa. Până în toamna asta am cultivat soiuri franţuzeşti. De altfel, sunt condiţii climatice bune, au căzut şi precipitaţii, fapt ce a permis să prelucrăm destul de bine solul; cultura este fertilizată corespunzător cu îngrăşăminte chimice complexe”, ne-a declarat Niculina Chiţoran, preşedintele Agroplant Bio Grup de Producător Cooperativă Agricolă din Păuleşti.

Nicolae Popescu_b

Rapiţa - cultura care lipseşte din câmp
Aceasta a continuat susţinând că “am pus şi foarte puţin orz, pe vreo 30 ha. Însă, ne-am achiziţionat de la compania Caussade Semences soiul Jup, sămânţă din categoria biologică bază, şi vrem să producem C1, astfel încât începând cu sezonul viitor, să cultivăm o suprafaţă mai mare de orz”.
În schimb, cooperatorii prahoveni au fost nevoiţi să nu mai semene rapiţa, pentru că nu au dorit să rişte, solul neavând suficientă umezeală.

Ogoarele adânci mai pot aştepta
Cooperatorii din Păuleşti, o localitate din apropierea Ploieştilor, încă nu au trecut la realizarea ogoarelor de toamnă, deoarece nu pot lucra în condiţii optime. “Nu ne-am apucat de arături pentru că nu este apă suficientă în sol; nu ne grăbim! Până în februarie vom termina cu totul. În ultimii doi ani, cultura de bază la noi, în cooperativă, a fost porumbul şi avem în vedere realizarea ogoarelor de calitate pe cele 500 ha planificate”, a susţinut Niculina Chiţoran.
Cooperativa Agricolă din Păuleşti este formată din şase membri care lucrează împreună o suprafaţă de teren ce însumează circa 1.800 hectare. Niculina Chiţoran conduce o exploataţie agricolă de aproximativ 700 ha (Agrotehnic SRL), fiind de departe cea mai mare fermă membră în structura cooperatistă.

IALOMIŢA
Un grâu mai slab decât anul trecut
La jumătatea lunii noiembrie, agricultorii din Amara mai aveau de lucru preţ de vreo două săptămâni la arături. ”Probabil că undeva pe la începutul lunii decembrie vom termina cu totul. Se ară greu de tot. Terenul este tare, a plouat foarte puţin! Avem două utilaje în câmp: un scarificator în faţă, iar din urmă vine un plug. Aşa mergem acum, nu ai cum să lucrezi altfel. Dacă ai intrat numai cu plugul, scoţi bolovani prea mari”, susţine Nicolae Popescu (foto), administratorul societăţii agricole Aris din Amara, care exploatează 500 ha de teren arabil.


“Rapiţa a răsărit ca… dinţii babei”!
Potrivit fermierului ialomiţean, culturile de toamnă sunt în stare critică. “Grâul nu a răsărit de sub brazdă, iar rapiţa a ieşit din pământ ca… dinţii babei! Avem semănate
200 hectare cu grâu şi 75 ha de rapiţă. Toamna e frumoasă, dar secetoasă! Aşa este peste tot în zona noastră. Ne-ar mai trebui vreo 300 litri de apă pe mp ca să se refacă rezerva de apă din sol”, a explicat agricultorul.
Nicolae Popescu a susţinut că grâul e mai prost decât anul trecut. În toamna aceasta a avut niţică apă, a încolţit, dar acum nu mai are suficientă umezeală ca să se dezvolte!
Până acum a cultivat numai soiuri româneşti. Începând cu acest nou sezon, a semănat pentru testare o suprafaţă de circa 40 ha cu un soi de grâu bulgăresc, nearistat.

BOTOŞANI
“Am avut un sezon foarte greu!”
Fermierii botoşăneni aşteaptă campania de primăvară. “Am terminat toată treaba înainte de jumătatea lunii noiembrie. Astfel, am semănat 150 ha de rapiţă şi 430 ha cu grâu un picuţ mai devreme”, a precizat Tiberiu Nichiteanu.
Agricultorul, care lucrează peste 1.300 ha, are un câmp frumos cu grâu. A cultivat soiurile Arieşan - creat de SCDA Turda, Renan de la LG şi Mulan B de la Saaten Union, iar fertilizarea a făcut-o cu 250 kg NPK 18:46:0.
“Rapiţa ar necesita un tratament. Îi urmăresc evoluţia; acum este în stadiul de patru frunze. Deocamdată nu vreau să mai investesc în ea. Aştept să văd cum va arăta în primăvară; dacă nu-mi place, o voi întoarce şi voi semăna porumb!”, a explicat fermierul.
Tiberiu Nichiteanu a subliniat că ogoarele “s-au făcut cu mari eforturi. Am avut de arat 600 ha. Mi-au rupt plugurile, nu altceva; sudorii şi mecanicii au avut mult de lucru. Pot spune că am avut un sezon foarte greu!”

 

ARAD: CULTURILE AU RĂSĂRIT DUPĂ CUM A PLOUAT
În vestul ţării, la jumătatea lunii noiembrie fermierii seamănau ultimele suprafeţe cu grâu. Totodată, aceştia trecuseră la executarea arăturilor adânci de toamnă. “Dăm zor să punem punct lucrărilor din câmp până la intrarea în iarnă. Ogoarele se fac destul de greu pentru că este secetă şi din cauza asta arăturile sunt mai… bolovănoase. Unii fermieri au încercat să scarifice pe terenurile mai uşoare care permit această operaţiune”, ne-a declarat Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli - Aragra 2008 din Arad.
Potrivit liderului agricultorilor arădeni, deşi a fost semănat în urmă cu o lună de zile, grâul nu este uniform răsărit. “Explicaţia este simplă: a plouat câte puţin, doi-patru litri pe mp, şi apa nu a ajuns la sămânţă. Nici rapiţa nu arată mai bine; a răsărit după cum a plouat. Fermierii au fertilizat şi au făcut primul tratament la această cultură”, a precizat Ioan Andru.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noiembrie 2019)

 

Vizualizat: 1182 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?