Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bilanţul primelor recolte la culturile de câmp

Publicat: 10 august 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Campania de recoltare la orz, grâu şi rapiţă e aproape finalizată. Detalii despre recoltele din 2012 privind cantitatea şi calitatea producţiilor, dar şi preţurile de valorificare a produselor ni le-au oferit fermierii

Click pe poza pentru galerie!

Dincolo de producţii, am căutat să vedem ce anume a făcut diferenţa dintre profit şi pierdere în acest an agricol şi cum s-ar fi putut diminua pagubele generate de lipsa precipitaţiilor.

 

2012 - testul culturilor în condiţii extreme

Pentru Ioan Ciubotaru, administrator al societăţii Agromixt Spineni, din judeţul Iaşi, 2012 este un an de testare a culturilor în condiţii extreme. În condiţii de stres hidric, cu puţin noroc, ieşeanul a obţinut până la 3.000 kg de grâu/ha. „Anul trecut am avut 4.500-4.800 kg/ha, dar a fost un an foarte bun.

Anul acesta au fost două mari obstacole: seceta din toamnă şi cea din prezent. În ultima lună, cred că nu a plouat mai mult de 2-3 l/mp. În luna mai, în zona Roman-Neamţ au căzut circa 200 l/mp, pe când la noi... dacă au fost 40 de litri”, declară Ioan Ciubotaru.

Partea bună a lucrurilor este faptul că grâul din 2012 are o calitate de excepţie. „Atenţia acordată culturii grâului, chiar dacă producţia nu este una dorită de noi, rezultă din calitatea produsului. Deci, grâul nostru poate fi folosit cu succes în panificaţie”, afirmă Ioan Ciubotaru.

Problema lipsei apei nu este, din păcate, una nouă pentru fermierii din Iaşi. Ca atare, producătorii n-au stat cu mâinile în sân şi au încercat să diminueze efectele secetei. „Am căutat să folosim hibrizi rezistenţi la lipsa apei. Și am mers pe soiuri de la Pioneer şi Monsanto. Dar indiferent ce hibrizi am folosi, lipsa apei nu poate fi suplinită în totalitate”, explică Ioan Ciubotaru.

La ce preţ ar trebui să vândă grâul în 2012 pentru a fi rentabili? „Dacă am fi avut o producţie de 4.500 kg/ha, cred că 1 leu/kg ar fi fost rentabil. În condiţiile de faţă, am avea nevoie de un preţ mai mare, ca să ne putem acoperi pierderile”, susţine Ioan Ciubotaru.

Fermierul ieşean mai spune că, pentru a evita astfel de situaţii, societăţile agricole ar trebui să fie asigurate, iar statul să sprijine fermierii prin acordarea de subvenţii. „Noi ne-am asigurat toate culturile, acest lucru fiind necesar în agricultură.

De asemenea, fermierii trebuie, mai ales în perioade proaste, să fie sprijiniţi de stat prin subvenţii. Fără un sistem de asigurări şi fără subvenţii este dificil să mergi mai departe. Mai ales dacă nu beneficiezi de irigaţii...”, declară Ioan Ciubotaru.

Agromixt Spineni a cultivat 260 ha cu grâu. În 2012, societatea a mai exploatat 115 ha cu rapiţă, cultură care a fost calamitată în întregime, fiind înlocuită cu porumb şi floarea soarelui.

 

Producţii la jumătate, faţă de 2011

Vasile Dajboc, fermier din localitatea Anghinaria, judeţul Galaţi, spune că în 2012 obţine jumătate din producţia de grâu de anul trecut. „În 2012 am obţinut 3.725 kg/ha, ceea ce reprezintă jumătate din producţia din 2011. La orz, avem în jur de 2.000 kg/ha, recoltă mai slabă decât anul trecut. Deci, putem spune că anul acesta nu este unul bun pentru noi.

Condiţiile meteorologice nefavorabile au determinat astfel de producţii. Începând cu temperaturile scăzute din iarnă, răsăririle neuniforme, lipsa zăpezii, apoi seceta din martie, seceta din prezent, toate s-au adunat, iar rezultele se văd acum, la recoltare”, susţine Vasile Dajboc.

 

Regimul pluviometric al ultimelor 6 luni

Fermierul ne-a prezentat situaţia cantităţilor de precipitaţii căzute în exploataţia sa în prima jumătate a anului. Astfel: luna martie a.c.  - zero litri, luna aprilie 2012 - 24 l/mp, luna mai 2012 - 132 l/mp, luna iunie 2012 - 35 l/mp, luna iulie 2012 - 70 l/mp.

„Plantele au nevoie de apă în special în anumite momente ale dezvoltării lor. Uneori a plouat când nu aveam nevoie de apă, pentru ca alteori, când apa e vitală, ploile să ne ocolească. De exemplu, a plouat în luna mai, când nu era necesar, în schimb în luna iunie a plouat extrem de puţin, deşi era necesar.

Iar în iulie, până în prezent (n.n. 19 iulie 2012) au căzut 70 litri de apă, ceea ce este bine, numai că trebuie să plouă în continuare mai mult, pentru că acum plantele au mare nevoie de apă”, explică Vasile Dajboc.

 

Calitatea bate cantitatea

În privinţa calităţii grâului, fermierul afirmă că: „Din analize rezultă o greutate hectolitrică de 82, gluten 27, respectiv umiditate 11. Deci, avem parametri buni la grâul din 2012”.

Cum va evolua piaţa cerealelor în 2012? „Până în prezent ştim că grâul s-a vândut cu sub 1 leu/kg, în urmă cu două luni, apoi preţurile au început să crească. Probabil că vor creşte în continuare, ţinând cont de particularităţile lui 2012 şi de tendinţele internaţionale”, declară Vasile Dajboc, care a fost nevoit să-şi valorifice deja recolta, fără a aştepta preţuri mai bune la produse. „Eu am vândut şi grâu, şi orz. Am avut nevoie de bani şi n-am spaţii de depozitare, deci a trebuit să vând cât mai repede”, afirmă Vasile Dajboc.

În exploataţia condusă de Vasile Dajboc s-au recoltat 80 ha cu grâu, respectiv 15 ha cu orz. Gălăţeanul a mai deţinut 100 ha cu rapiţă, cultură întoarsă integral în primăvară.

 

2.637 kg de rapiţă la hectar

Condiţiile meteorogice au generat pierderi şi în exploataţia lui Costică Szaibă, fermier din localitatea Unirea, judeţul Dolj. Acesta recde rapiţă oltează cu circa 20-25% mai puţin grâu faţă de 2011. „În 2012 avem 4.300 kg/ha, mai puţin cu 20-25% comparativ cu 2011. La rapiţă, producţia este de 2.637 kg/ha, recoltată de pe cele 160 ha rămase dintr-un total însămânţat de 550 ha. Recoltele din 2012 au fost afectate de lipsa apei.

Grâul a suferit, în special în toamnă, iar cu rapiţa cred că am avut noroc, având mai multă apă, dar numai pe anumite suprafeţe. A fost zăpadă, fără ger, iar cultura a beneficiat de o fertilizare corespunzătoare. Acesta a fost, de fapt, tot secretul. Rapiţa care a reuşit să răsară a scăpat, iar cea care n-a mai răsărit...s-a dus”, explică Costică Szaibă.

În privinţa preţurilor, fermierul apreciază că acestea nu pot merge decât în sus. „Am vândut deja rapiţa, cu 500 euro tona, iar la grâu, consider că preţul va fi în jur de 1 leu kilogramul. În ultima perioadă, preţul a crescut de la 0,75 lei/gkg la 1 leu/kg, deci cel mai probabil îşi va continua această evoluţie”, susţine Costică Szaibă.

Vizualizat: 512 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?