Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bilanţul azotului rezultat din exploatarea pajiştilor

Publicat: 03 septembrie 2012 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fluxul de azot în pajiştile naturale şi semănate se realizează în cadrul celor trei componente ale relaţiei pe care se bazează aceste culturi: sol - plantă - animal

Click pe poza pentru galerie!

În general, bilanţul elementelor fertilizante dintr-un sistem agricol reflectă atât gradul de valorificare a resurselor naturale existente, cât şi gradul de intensivizare şi de eficientizare a producţiei agricole, în funcţie de complexitatea activităţilor şi a tehnologiilor aplicate.

Acest tip de bilanţ, bazat pe diferenţa dintre cantitatea de elemente intrate şi cantitatea de elemente ieşite (prin producţia obţinută) este considerat, în multe ţări, un indicator simplu dar foarte important pentru exploataţiile agricole, în vederea stabilirii viitoarelor orientări şi strategii.

În culturile de pajişti, formarea producţiei se bazează pe următoarele surse de azot: azotul provenit din mineralizarea materiei organice din sol, azotul recirculat din materiile organice excretate de animale în timpul păşunatului şi azotul aplicat prin fertilizarea organică şi minerală.

 

Azotul fixat pe cale biologică

În urma studiilor efectuate, amestecurile de graminee şi leguminoase, care formează o pajişte semănată, realizează cantităţi importante de azot fixat pe cale biologică:

• între 200 şi 400 kg/ha/an la amestecurile de graminee cu lucernă;
• între 150 şi 300 kg/ha/an la amestecurile cu trifoi alb;
• între 100 şi 200 kg/ha/an la amestecurile cu trifoi roşu sau cu ghizdei.

Dacă se raportează la producţia de masă verde, se apreciază că o tonă de masă verde obţinută pe o pajişte cu graminee şi leguminoase fixează între 5 şi 10 kg de azot fixat, în funcţie de proporţia de leguminoase din pajişte.

Din datele generale prezentate în Tabel, rezultă că, într-o pajişte semănată, formată din graminee şi leguminoase, prin fixarea biologică se acoperă aproape 70 la sută din doza de N200 aplicată anual prin fertilizare sau circa 35 la sută din doza de N400.

În cazul unei pajişti nefertilizate cu azot, bilanţul azotului este, aproape întotdeauna, negativ, deoarece numai azotul provenit din fixare nu acoperă cantitatea de azot ieşită prin producţia animalieră sau pierderile normale existente în orice sistem natural sau cultivat. De aceea, o tehnologie bazată pe un sistem de fertilizare echilibrat, asigură şi un bilanţ pozitiv al azotului.

 

Azotul rezultat prin păşunatul animalelor

În urma păşunatului animalelor, prin care se realizează relaţia sol - plantă - animal, pajiştea beneficiază de o altă sursă de azot, şi anume, cea provenită din dejecţiile animalelor. Din cantitatea zilnică de azot consumată de vacile de lapte, din hrana zilnică, numai 20-25 la sută este reţinută în lapte şi carne (în jur de 40 kg N/an/vacă sau 5 kg N/an/tineret taurin pentru carne).

Diferenţa de azot de 75-80 la sută este excretată prin dejecţii, iar 30 la sută din această cantitate este recuperată şi folosită de către plantele din pajişte. În condiţiile în care pajiştile se păşunează, vacile de lapte elimină între 1000 şi 1200 kg N/ha/an prin fecale şi între 1100 şi 1300 kg N/ha/an prin urină, aceasta reprezentând o sursă foarte importantă de azot pentru vegetaţia pajiştilor.

Din cantitatea totală de azot provenit din dejecţiile solide, numai 70 la sută se regăseşte în materia organică a solului şi 30 la sută din azotul provenit din dejecţiile lichide.

De asemenea, în cadrul tehnologiilor de cultivare şi folosire a pajiştilor trebuie să se ţină seama de pierderile inevitabile de azot ce se realizează prin denitrificare, volatilizare şi levigare (spălare). Aceste pierderi de azot sunt mai ridicate la pajiştile păşunate cu animalele (15-20 kg/ha/an) faţă de pajiştile folosite prin cosire (3-5 kg/ha/an), ca urmare a aportului de azot provenit din dejecţiile animaliere. Nivelul de concentraţie a azotului nitric în apa din sol este de 5-10 ori mai mare în pajiştile folosite prin păşunat, faţă de pajiştile folosite numai prin cosire.

 

Bilanţul azotului, în funcţie de sistemul de exploatare

Bilanţul azotului la nivelul unei ferme destinată producţiei de lapte, se diferenţiază în funcţie de sistemul de exploatare (SIMON et al., 1997). Astfel, în fermele exploatate în sistem convenţional, bazat pe fertilizare minerală în cantităţi mai mari, se realizează excedentul cel mai mare de azot (167 kg/ha), datorat dezechilibrului dintre cantităţile de azot intrat şi ieşirile de azot scăzute.

În cazul exploataţiilor durabile, deşi cantităţile de azot intrate sunt mai scăzute, creşte însă ponderea azotului fixat din pajiştile cultivate cu graminee şi leguminoase. În sistemul de creştere biologică, excedentul de azot este cel mai scăzut.

Din compararea celor trei sisteme de exploatare, rezultă că eficacitatea de utilizare a azotului intrat este în proporţie de 77 la sută la sistemul convenţional, 75 la sută la cel durabil şi 62 la sută la sistemul biologic.

BILANŢUL ANUAL AL AZOTULUI ÎNTR-O PAJIŞTE SEMĂNATĂ, FORMATĂ DIN GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE, ÎN CONDIŢII DE PĂŞUNAT CU ANIMALELE

Tabel bilanţ azot pajişteClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 829 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?