Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Bilanţul azotului în SISTEMUL FURAJER

Publicat: 25 decembrie 2017 - 09:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tendinţa actuală, inclusiv în ţara noastră, este scăderea suprafeţelor cultivate cu leguminoase, care asigură, la nivel global, peste 30% din necesarul de proteină pentru om şi animale.

Importanţa leguminoaselor este majoră, deoarece ameliorează durabilitatea agriculturii şi, totodată, asigură autonomia proteică a sistemelor alimentare. În general, leguminoasele au trei calităţi esenţiale: produc cele mai mari cantităţi de proteine, necesare în alimentaţia omului şi a animalelor; fixează, pe cale biologică, cantităţi imense din azotul atmosferic; contribuie direct la aprovizionarea cu azot biologic a ecosistemelor agricole.

foto-pag40n117_b
La nivel mondial, cantitatea estimată de azot total fixat este de cca 80 milioane tone, din care leguminoasele cultivate fixează 35 milioane tone iar pajiştile 45 milioane tone. Această cantitate de azot fixat este relativ scăzută, în condiţiile în care, în structura actuală de culturi agricole, culturile de leguminoase ocupă cca 10 la sută din suprafaţa arabilă a Terrei. Dacă suprafaţa de leguminoase s-ar dubla, necesarul de îngrăşăminte chimice cu azot s-ar reduce cu cel puţin 50 la sută iar costurile de producţie ar scădea cu cel puţin 30 la sută.
În Europa, în ultimii 30 de ani, ca urmare a importului masiv de "proteină vegetală", au scăzut drastic suprafeţele cultivate cu leguminoase, cu cel puţin 30-40%.
Sistemele furajere, în orice zonă a lumii, sunt considerate cele mai eficiente ecosisteme agricole, ca urmare a structurilor de culturi furajere ce intră în componenţa acestora; dintre acestea, leguminoasele cultivate în rotaţie asigură peste 40% din necesarul de azot pentru întregul sistem.
În condiţiile din România, sistemul furajer cuprinde cca 45% din suprafaţa agricolă, din care: 12% culturi furajere (soia, lucernă, alte leguminoase anuale şi perene) semănate în teren arabil şi 33% culturi de pajişti permanente. După cum se constată, în balanţa furajeră destinată cu prioritate hrănirii animalelor, cultura leguminoaselor are o pondere relativ scăzută, ceea ce duce la dependenţa importului de proteină vegetală.
Din datele estimative, prezentate în tabel, rezultă că, şi în condiţiile din ţara noastră, structura de culturi furajere, cu o anumită pondere a speciilor de leguminoase, realizează un bilanţ pozitiv al azotului fixat pe cale biologică. Astfel, leguminoasele anuale (soia, mazărea) fixează între 160 şi 210 kg/ha azot biologic, leguminoasele perene (lucernă, trifoi, ghizdei, sparcetă) între 140 şi 280 kg/ha, pajiştile semănate (cu 50% leguminoase în amestec) fixează, în medie, 90 kg/ha iar pajiştile permanente (cu o participare a leguminoaselor de cca 10%) fixează, în medie, 7 kg/ha azot biologic.
În cazul culturilor de leguminoase anuale, cultivate în rotaţie, rămân în sol, din cantitatea de azot fixat, pentru cultura următoare între 10 şi 30 kg/ha iar la leguminoasele perene şi pajiştile semănate, cantitatea este între 20 şi 30 kg/ha.
În ecosistemele de pajişti permanente, în fiecare an, contribuţia azotului fixat pe cale biologică, la asigurarea necesarului de azot pentru celelalte specii de plante din covorul vegetal, este de 4 kg/ha.
Sistemul furajer din România, raportat la structura actuală a suprafeţelor de culturi furajere, realizează anual cca 320 mii tone azot fixat pe cale biologică, cu următoarea diferenţiere: 26% provine din cultura de soia, 5% din alte leguminoase anuale, 35% din cultura de lucernă, 5% din alte leguminoase perene, 20% din cultura de pajişti semănate, 9% din pajiştile permanente. Din această cantitate, cca 22% rămâne în sol (70 mii tone), la dispoziţia culturilor ce urmează în rotaţie şi a speciilor din compoziţia botanică a pajiştilor.


BILANŢUL ESTIMATIV AL AZOTULUI FIXAT PE CALE BIOLOGICĂ, LA UNELE CULTURI DE LEGUMINOASE FURAJERE, ÎN CONDIŢIILE DIN ROMÂNIA

 tabfurn117_b

1) Cantitatea de azot existent în plantele de leguminoase din compoziţia botanică a pajiştilor: 50% în pajiştile semănate şi 10% în pajiştile permanente
2) Proporţia de azot total din plante, provenit din conversia azotului atmosferic


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

 

Vizualizat: 1284 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Real Deal la Agro Oltenia AGRIN la Agro Oltenia
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?