Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Beneficii trei în unu - utilizarea multifuncţională a terenului agricol

Publicat: 12 iulie 2018 - 14:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Agrosilvicultura este o tehnică inovativă de utilizare a terenurilor agricole, ce combină exploatarea speciilor de copaci fructiferi sau cu utilizare silvică împreună cu vegetalul sau cu zootehnia. Astfel, sistemul de agrosilvicultură poate duce la o productivitate mai mare a terenurilor agricole în comparaţie cu sistemele clasice de producţie. 

Introducerea în sistemul agricol a speciilor forestiere sau a speciilor fructifere aduce îmbunătăţiri structurii solului (prin fertilitate), conservă umiditatea, ajută la combaterea eroziunii solului, cât şi la absorbţia de dioxid de carbon. Practicarea sistemului de agrosilvicultură, pe lângă utilizarea mai bună a terenului şi creşterea productivităţii acestuia, mai contribuie şi la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cât şi la adaptarea la aceste fenomene. Un alt avantaj al acestor sisteme este faptul că ele aduc un plus de venit fermierului prin producţiile secundare, cum ar fi fructele sau materialul lemnos.
Implementarea sistemului de agrosilvicultură permite utilizarea multifuncţională a terenului agricol, putând beneficia atât de producţia de cereale, de exemplu, cât şi de biocombustibil (lemn de foc) sau de fructe. Totodată, se asigură protecţia mediului şi biodiversitatea.

WP5_DK_mm118_b

Un excelent model de agricultură sustenabilă
La prima vedere se creează impresia că introducerea acestui sistem ar necesita o modificare a managementului de producţie, dar în fapt se realizează doar o creştere a numărului şi a prezenţei copacilor în terenurile agricole, fie ca arbori solitari sau ca benzi tampon, perdele de protecţie sau benzi de copaci perimetrale.
Agrosilvicultura este un termen general pentru acest sistem de exploatare a terenurilor agricole. Conform literaturii de specialitate, el se împarte în trei categorii:
• Silvo-vegetal - cultura vegetală este îmbinată cu plantarea de pomi fructiferi sau cu specii de arbori valorificaţi pentru lemn;
• Silvo-pastoral - pe păşunile sau pe terenurile utilizate pentru păşunat (în care animalele au acces la păşunat) sunt plantaţi şi copaci pentru fructe sau pentru lemn;
• Agro-silvo-pastorală - combinaţii dintre păşunat cu animale - cultură vegetală şi plantarea de copaci pentru fructe sau lemn.

poultrysystemNLmm118_b

Beneficii ale agrosilviculturii
Avantajele sunt diverse: crearea unui microclimat optim pentru dezvoltarea plantelor, cât şi pentru creşterea animalelor, creşterea biodiversităţii, diversificarea producţiei, creşterea fertilităţii solului, utilizarea mai eficientă a resurselor, prevenţia evacuării nutrienţilor din sol şi combaterea eroziunii solului.
Ca avantaje ale practicării acestui model agricol în zootehnie, inclusiv în creşterea free range a puilor de carne şi a găinilor ouătoare, menţionăm: prezenţa benzilor de copaci sau a lizierelor perimetrale oferă protecţie şi umbră în zilele însorite şi călduroase, se reduc costurile cu furajarea pentru asigurarea energiei animalelor în zilele friguroase sau călduroase, se atenuează viteza curenţilor de aer, menţinând sănătatea animalelor. Unele specii de arbori sunt benefice datorită ”auto-medicaţiei” în cazul animalelor. De exemplu, salcia are proprietăţi antihelmitice.
În cazul suinelor şi păsărilor, prezenţa arboretului în zonele de padoc este deosebit de importantă deoarece aceste specii sunt descendente din creaturi care au avut ca habitat natural pădurea, cum ar fi mistreţii. Practicarea sistemului de agrosilvicultură previne comportamentele anti-sociale ale animalelor, cum ar fi agresiunea dintre acestea.

Agrosilvicultura_b

Creşterea producţiei de iarbă de pe pajiştile permanente
Practicarea acestui sistem a născut şi o controversă: speciile de arbori intră în competiţie cu producţia de iarbă sau cu alte culturi vegetale pentru resurse cum ar fi lumina sau rezervele nutriţionale ale solului. Printr-o organizare judicioasă a terenului şi respectarea unei densităţi optime a copacilor, se pot depăşi aceste inconveniente şi, mai mult, ele duc la creşterea producţiei de iarbă. Concurenţa la nivelul resurselor nutrienţilor din sol este destul de limitată, deoarece rădăcinile copacilor ajung la o adâncime mai mare decât a culturilor vegetale şi îşi extrag resursele de la adâncime. Mai mult, copacii pot reprezenta refugii pentru speciile de pradă, cum ar fi muştele, care pot reduce numărul de dăunători de pe plante. Creşterea temperaturii globale va duce la apariţia tot mai frecventă a dăunătorilor culturilor vegetale.
Reducerea vitezei vântului este un avantaj major al sistemului de producţie numit agrosilvicultură, deoarece un vânt puternic încetineşte dezvoltarea plantelor prin scăderea excesivă a temperaturii; de asemenea, poate cauza fenomene de culcare a culturilor vegetale - provocând daune fizice - sau prin deshidratarea plantelor, cât şi fenomenul de eroziune a solului. În perioadele însorite, cu căldură excesivă, prin prezenţa speciilor de arbori şi datorită efectului lor de umbrire se reduc pierderile de apă din sol şi se limitează evapo-transpiraţia plantelor. Efectul de umbrire trebuie analizat şi echilibrat pentru a nu apărea o concurenţă sporită pentru lumină a plantelor cu arboretul. Pentru a evita fenomenul de umbrire excesivă şi concurenţa pe factorul lumină, densitatea de plantare a copacilor nu trebuie să depăşească 200 de copaci la hectar.

Atenuarea efectelor schimbărilor climatice
Adoptarea acestor sisteme de producţie pot atenua efectele schimbărilor climatice prin reducerea concentraţiilor de noxe cu efect de seră şi prin creşterea umidităţii din zonele unde se practică sistemul de agrosilvicultură. Un avantaj major este creşterea alternativelor cu privire la producţia de biocombustibil, diversificarea producţiei fermierilor, precum şi protecţia împotriva vânturilor extreme şi împotriva eroziunii solului.

Radu ANTOHE
Leonard STAFIE
Sursa:
http://www.planvivo.org/
https://businesswales.gov.wales/
http://climate-adapt.eea.europa.eu/
www.agforward.eu

 

DENSITATEA DE ARBORI LA HECTAR
La momentul actual nu există reglementări cu privire la numărul de copaci/hectar specific pentru sistemul de agrosilvicultură. De exemplu, în Marea Britanie se consideră că o densitate de 80 de copaci la hectarul de pajişte permanentă (păşune) este suficient pentru a se considera că vorbim de agrosilvicultură. Pentru a evita fenomenul de umbrire excesivă şi concurenţa pe factorul lumină, densitatea de plantare a copacilor nu trebuie să depăşească 200 de copaci la hectar.
În mod curent, acest mod de agricultură este asimilat cu sistemele de exploatare agricolă din ţările în curs de dezvoltare şi în zonele mai aride şi uscate. Noi considerăm că agrosilvicultura este pretabilă şi pentru zonele temperate, cum este România, mai ales în zonele de deal şi pe terenurile cu eroziune accentuată a solului sau mai ales pe pajiştile permanente (păşunile) aflate în proprietatea unităţilor administrative.
Având în vedere schimbările climei, dar şi pentru a reduce impactul lor asupra mediului (impact cauzat de utilizarea intensivă a tehnologiilor agricole), sistemul de exploatare prin agrosilvicultură poate reprezenta o alternativă pentru fermieri, o alegere bună atât din punct de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere financiar.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 126 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?