Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bărăganul - locul unde crivăţul umple sacul!

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„În Bărăganul brăilean - acolo unde nu se ştie niciodată cât o să ţie crivăţul (“traistă-goală”, cum se mai spune) sau vântul puternic şi rece care suflă strâmb iarna aducând scăderi mari de temperatură - se obţin producţii bune!” Afirmaţia îi aparţine lui Cristel Urse, fermier născut şi crescut în satul Chioibăşeşti (comuna Ciocile), aşezat în extremitatea sud-vestică a judeţului Brăila.

Aici, cultivatorul brăilean obţine an de an rezultate bune la culturile sale, pentru că îşi dă silinţa şi vrea să performeze într-o zonă cu pământ neroditor şi unde, după cum ne spune, a face agricultură înseamnă a-ţi asuma întotdeauna riscuri majore.

Cristel Urse împreună cu echipa MUNAX, la demonstraţia cu semănătoarea Tume Nova CombiClick pe poza pentru galerie!

CuTUME în brazdă!
Pe Cristel Urse l-am cunoscut astă-vară, atunci când a achiziţionat o maşină de semănat modernă şi performantă, marca Tume, cu care a înfiinţat tomnaticele culturi. “Este exact ceea ce îmi trebuia în fermă! Am remarcat-o la expoziţia din acest an a târgului AgriPlanta - RomAgroTec de la Fundulea şi mi-am dorit s-o am în curte. Este un utilaj construit simplu, uşor manevrabil şi fără foarte multă electronică; fiabil, cu reglaje simple ce asigură o distanţă de 12,5 cm între rânduri şi precizie de lucru constantă. De asemenea, semănătoarea utilizată în agregat cu cultivatorul modular Tume CultiPack poate semăna direct în mirişte”, îmi declarase atunci fermierul brăilean Cristel Urse.
Povestea lui profesională începe în anul 1994, odată cu angajarea la Societatea Agricolă „Înfrăţirea” din Ciocile, care s-a ridicat pe structura fostului CAP, condusă de socrul său, Nicolae Toma, om al locului, inginer agronom şi primar. Cristel Urse la acea dată absolvise liceul agricol, specialitatea de tehnică veterinară. Apoi a urmat cursurile facultăţii de management agricol şi s-a hotărât să-şi aleagă drumul. A înfiinţat firma în anul 2006, a cumpărat două grajduri cu terenul aferent de 8.000 mp şi un lot de animale - vaci cu lapte - pentru a le creşte şi exploata, iar doi ani mai târziu a început să lucreze terenul rudelor şi prietenilor apropiaţi, însumând 36 de hectare.
Actualmente, brăileanul Cristel Urse lucrează circa 500 ha de teren, din care 80 în proprietate, restul fiind preluat în arendă. Cu tehnica lui, mai execută şi prestări servicii prin satele învecinate...

Parc de mecanizare bine dotat
Cristel Urse şi-a asigurat un parc de mecanizare suficient de mare şi diversificat pentru a lucra aşa cum trebuie terenul fermei de la Chioibăşeşti. În incinta betonată tronează două combine: una nouă, marca New Holland, achiziţionată prin credit bancar, şi alta mai veche, Claas, adusă în anul 2012 din Austria. „În anul 2008, înainte de criza economică, am luat un tractor de 140 CP. Abia am reuşit să duc până la capăt leasingul, cu dobânda de 28 la sută. Iniţial tractorul a costat 43.000 euro, a crescut cursul de schimb şi, în final, l-am plătit cu 83.000 euro, plus 17 mii avans. Utilajele din spatele tractorului le-am cumpărat ceva mai târziu”, a precizat producătorul agricol.
Acum deţine mai multe tractoare. Anul trecut a achiziţionat un John Deere de 175 CP, mai are un Valtra de 111 cai putere, cu ecartamentul îngust, pentru erbicidat, semănat şi prăşit, două utilaje U 650, un Deutz-Fahr de 95 CP pentru lucrări mai uşoare şi un tractor Belarus de 95 CP. La toate acestea se adaugă maşina de erbicidat de la Tehnofavorit, cu o capacitate de 2.500 litri, dotată cu GPS, semănători MT6 R pentru prăşitoare şi maşini de semănat de la Munax pentru păioase, scarificator şi toate cele necesare într-o fermă vegetală.

Fiecare an aduce noi utilaje în fermă
„În primăvara 2017, am cumpărat un combinator Solaris de la Mecanica Ceahlău din Piatra Neamţ, de 5 metri, investiţie destul de bună pentru că dintr-o singură trecere se poate pregăti excelent terenul, şi semănătoarea Tume. În total 60 de mii de euro. Anul trecut m-am dotat cu tractorul John Deere de 90 de mii euro, apoi combina de 110 mii de euro. În fiecare an am achiziţionat din resurse financiare proprii maşini şi utilaje agricole pentru a fi în pas cu tehnica de mecanizare”, ne-a mărturisit Cristel Urse.
Fermierul din Chioibăşeşti are grijă să realizeze asolamentul sau rotaţia culturii o dată la patru ani. De regulă cultivă câte o sută de hectare cu lucernă, cu porumb, rapiţă şi floarea-soarelui şi alte o sută de hectare cu grâu şi orz.

Rapiţa e cea mai rentabilă cultură!
Cristel Urse apreciază foarte mult rapiţa, una dintre cele mai rentabile culturi. În această toamnă a ales să pună circa 100 de hectare cu 12 hibrizi produşi de mai multe companii de profil, din categorii de maturitate succesive, pentru a fi recoltaţi eşalonat. Nu mai vrea să-şi amintească de anii 2011-2012, perioada cea mai grea, când a pierdut rapiţa. Un an mai târziu, în 2013, a simţit că natura l-a ajutat! Producţiile realizate au compensat cumva din pierderi, redându-i zâmbetul pe chip.
Cristel Urse ne-a dezvăluit câteva elemente din tehnologia de cultură a rapiţei pe care o aplică în ferma lui: „Imediat după ce terminăm de recoltat cu maşina condusă de combinerul Vasile Zeca şi de mecanizatorul Gheorghe Roşca, transportăm producţia din câmp. Fertilizăm cu îngrăşământul chimic complex NPK 18:46 0, în doză de 150-170 kg la hectar. Apoi, Paul Rătunzeanu intră cu un disc greu la dezmiriştit, după care vine cu plugul şi face brazdă la 22-25 cm adâncime. La puţin timp, intră în ogor combinatorul Solaris care pregăteşte patul germinativ perfect nivelat şi mărunţit ca pentru... rapiţă! Apoi aştept să iasă toate buruienile şi să germineze sămânţa din samulastră şi erbicidez cu Total, un produs pe bază de glifosat. Aurel Cioranu, pe tractorul în agregat cu semănătoarea Tume, încorporează sămânţa în sol între 25 şi 28 august”. Fermierul ne spune că imediat după semănatul rapiţei, în toamna aceasta s-a înregistrat un atac al puricelui negru al rapiţei (Phyllotreta atra), care a fost controlat cu insecticidul Faster 10 CE.

Grâul - o cultură care nu dezamăgeşte fermierul!
„Din experienţa anilor trecuţi şi pentru a nu se îmbolnăvi devreme cultura, eu semăn grâul în prima decadă a lunii octombrie, dacă vremea permite, bineînţeles. Aşa că după ce am recoltat floarea-soarelui şi am pregătit terenul, am încheiat înfiinţarea culturii în mai puţin de o săptămână. Şi în acest an, grâul mi-a oferit satisfacţii, m-am închis pe 6.600 kg boabe la hectar, cu soiurile Miranda şi Izvor, dar am avut şi producţii de vârf cu un soi nearistat de la Saaten Union - 7.800 kg/ha şi 8.330 kg/ha cu un alt soi străin, în condiţii de cultură neirigată”, ne-a declarat satisfăcut fermierul brăilean.
Cristel Urse a continuat susţinând că „marele avantaj al nostru a fost că nu a existat presiunea bolilor foliare aşa cum s-a întâmplat în anii din urmă. În plus, grâul a beneficiat de o fertilizare corespunzătoare, dar şi de tehnologie de tip intensiv, ale cărei costuri au ajuns la o medie de 2.800 lei hectarul”.
Floarea-soarelui a fost puternic afectată de vânt, o suprafaţă de 37 ha din cele 100 cultivate fiind declarată calamitată, iar societatea de asigurare a făcut determinările necesare pentru despăgubire.
Porumbul a fost cultivat pe 60 ha, din hibridul Olt, pe care fermierul îl utilizează de şase-şapte ani pentru a da arenda în ştiuleţi arendatorilor săi. O suprafaţă ceva mai mică a fost ocupată cu un hibrid de la Pioneer - P9537 (FAO 360), care a excelat şi anul acesta la „Ziua Porumbului” de la Orezu. La umiditatea de 13-14% a dat 11.700 boabe la hectar. Apoi, hibridul P9911 (FAO 400), cultivat pe 23 ha, a dat o producţie apropiată cantitativ.
Potrivit aprecierii lui Cristel Urse, în 2017 a avut parte de un sezon de producţie agricolă excepţional din punct de vedere al recoltelor realizate.

 Cristel Urse

Urse Cristel: „Am încercat un proiect pe ferma de vaci, l-am depus în luna ianuarie, dar cei de la AFIR l-au declarat neeligibil. Am depus contestaţie în iunie, mi-a fost admisă de structura centrală, acum aştept să vedem ce-o ieşi!”



FERMA DE VACI DE ELITĂ
Cristel Urse creşte acum o sută de vaci, din care 42 adulte, restul viţei şi viţele, tineret de înlocuire. „Am două rase înscrise în Registrul Genealogic: Bălţata românească tip Simmental (sunt membru în Asociaţia crescătorilor de la Hărman, Braşov, cu 14 capete), şi Bălţata cu negru românească tip Holstein. Mare parte din vacile cu lapte sunt înregistrate în COP, prin care se monitorizează fătările, însămânţările, producţia de lapte şi ceilalţi parametri. Am orientat fătările către iarnă şi mulgem mai puţine vaci, cam 24 de capete. Am încheiat contract cu un procesator brăilean cu care am o colaborare destul de bună din anul 2009. Preţul este de un leu litrul; acceptabil, dar se va renegocia. Mai greu este iarna, că la noi în Bărăgan suntem izolaţi, se opreşte energia electrică. Ziua deszăpezim, iar noaptea omătul se pune la loc”, ne-a declarat fermierul brăilean.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediţia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 399 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?