Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bani de irigaţii aruncaţi pe „Apa Sâmbetei”

Publicat: 19 septembrie 2013 - 17:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În judeţul Galaţi, s-au cheltuit aproximativ 63 milioane de lei alocate pentru repararea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. În prezent, de apă beneficiază doar o zecime din suprafaţa amenajată

Click pe poza pentru galerie!

Aducem în atenţie un subiect mai aparte despre care nu se prea se discută cu … entuziasm! În esenţă, este vorba despre sumele alocate pentru OUAI-urile gălăţene în perioada 2007-2009 şi suprafeţele irigate de aceste organizaţii.

Până în anul 2009, OUAI-urile gălăţene au primit un sprijin financiar de aproape 63 milioane lei pentru repararea infrastructurii de irigaţii. Încetarea subvenţiilor, lipsa echipamentelor de udare, exploatarea defectuoasă a infrastructurii şi, nu în ultimul rând, furturile şi distrugerile din sistem au făcut ca în ultimii doi ani să se irige doar o zecime din suprafaţa amenajată.

Am în faţă o situaţie de la ANIF - Filiala Galaţi, privind cheltuielile efectuate şi suprafeţele contractate şi irigate pe OUAI-uri în perioada 2007-2012. Sumele cheltuite de la bugetul de stat au avut două canale de alocare: ANIF (SNIF) şi DADR. Prin societăţile de îmbunătăţiri funciare s-au canalizat bani o dată la predarea infrastructurii şi apoi, conform OUG 123/2006, ca sprijin financiar pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului. Alte fonduri au venit prin Direcţia Agricolă. La toate acestea se mai adaugă şi sumele provenite prin Banca Mondială.

Astfel, per total, în judeţul Galaţi, s-au cheltuit aproximativ 63 milioane de lei pentru asigurarea stării de funcţionare sau pentru modernizarea şi retehnologizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. Câteva întrebări s-ar impune: a meritat acest efort financiar guvernamental? Şi-a găsit el eficienţa în irigarea culturilor sau a fost chiar o “apă de ploaie” care s-a scurs realmente pe “Apa Sâmbetei”?!?

Statistic, în judeţul Galaţi, suprafaţa totală la irigat este de 140.034 ha, repartizată în amenajările: Brateşul de Sus, Câmpia Covurlui, Tecuci Nicoreşti şi în alte câteva perimetre locale în zona Prutului. În anul 2009, s-au irigat 83.998 ha, atunci când încă mai era în vigoare subvenţionarea energiei electrice. Apoi, an de an suprafaţa de cultură udată a scăzut la 13.328 ha în anul 2012.

 

La primele trepte de pompare s-a irigat

În Câmpia Covurlui, între anii 2007 şi 2009 s-au alocat aproape 54 mil. lei pentru reabilitarea tehnică a infrastructurii de irigaţii. La 17.07.2012 au primit apă doar 9.865 ha din cele peste 75 mii câte are Federaţia Câmpia Covurlui. Interesaţi să irige sunt cei care au grădini de legume şi care sunt la primele trepte de pompare. Aici, livrarea apei costă mai puţin, iar instalaţiile de udare sunt menţinute în perfectă stare de funcţionare. Din situaţia statistică rezultă că au irigat constant, an de an, (atât în perioada când au fost alocate subvenţii, cât şi în perioada de după) organizaţiile utilizatorilor de apă: Vânători, Dunărea, Bădălan, Grindu Prut, Chineja 1 şi  2, Tudor Vladimirescu, Vladimireşti.

 

Bani cheltuiţi pentru (ne)irigaţii!

Câmpia Covurlui are 34 de OUAI-uri. În afară de două, toate celelalte organizaţii au primit diferite sume de bani pentru repararea infrastructurii interioare. Dintre acestea, doar nouă au irigat an de an. Restul, au rămas cu ţevile uscate! Dacă le-au mai avut şi pe acestea!

Astfel, OUAI Tămăoani Plot SPP 9 (3012 ha) a avut la dispoziţie pentru reparaţii 158.004 lei, dar nu a irigat deloc din 2007. Cum nu a dat apă la rădăcina plantelor nici OUAI Covurlui (2.434 ha), care a cheltuit pentru refacerea sistemului 126.775 lei, şi nici OUAI Bălţatu (1302 ha), OUAI Lozova (2.368 ha) a primit de la bugetul de stat suma de 855.619 lei. Dar a irigat 250 ha în 2008 şi 450 ha un an mai târziu. Nici OUAI Schela, care a primit 338.395 lei pentru modernizarea a două ploturi, nu a mai udat lanurile cultivate din 2007. În 2009, au mai irigat sporadic organizaţiile Bohotin (500 ha din cele 3.463 ha), Tămăoani Plot SRP/SPP 6 - 106 ha din 881 ha sau Iveşti Plot 61, numai 315 ha din cele 1.932 ha din exploatare.

 

S-a irigat puţin şi în Brateşul de Sus

Amenajarea Brateşul de Sus, cu o suprafaţă netă de 7.607 ha şi cu 9 organizaţii, a beneficiat de circa 2 milioane lei. Însă, anul trecut a irigat numai 133 ha, prin OUAI Monofilare.
Dintr-o altă situaţie prezentă la Direcţia Agricolă rezultă că din SPA Folteşti au udat organizaţiile Folteşti Prut 1 şi Folteşti Prut 2. OUAI Stoicani a avut la dispoziţie suma de 522.244 lei pentru reparaţii, dar din anul 2009 nu a mai irigat deloc!


În zona Tecuci, a fost apă pe ţeavă

Pentru amenajarea Tecuci Nicoreşti s-au alocat de la bugetul de stat circa 9 mil. lei pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Dar mai mult de jumătate din organizaţii nu au mai aprovizionat culturile cu apă din anul 2009. Cel mai mult a irigat OUAI Tecuci, urmată de organizaţiile Nicoreşti şi Cosmeşti. Spre exemplu, OUAI Drăgăneşti Plot 62, care a contractat cu ANIF o suprafaţă de 2.134 ha, a udat doar 10 ha în 2008 şi în 2009, însă nici un hectar în anii următori!


Există şi cauze, şi explicaţii!

Aşadar, în judeţul Galaţi s-au alocat de la buget importante sume de bani pentru refacerea sistemului de irigaţii. Şi totuşi, apa nu a fost adusă la rădăcina plantelor din mai multe cauze! Prima ar fi, în viziunea vicepreşedintelui  LUAIR, Ion Cazacu, lipsa echipamentelor de udare. În decurs de zece ani acestea au dispărut aproape în totalitate, fiind predate la fier vechi!

Apoi, odată cu încetarea subvenţiilor, din anul 2010, tariful de livrare a apei pentru irigaţii a crescut... exponenţial din cauza reducerii suprafeţei contractate. Astfel, s-a ajuns ca unele organizaţii să plătească aproape 1.000 lei/1000 mc de apă. La acest pachet de cauze, ar mai trebui adăugate şi dezinteresul unor organizaţii în asigurarea pazei infrastructurii de irigaţii sau slaba organizare a activităţii de exploatare.

O cauză majoră ar fi nefuncţionalitatea reţelei interioare de aducţiune. Banii alocaţi au fost insuficienţi pentru înlocuirea conductelor subterane. Aducţiunea a fost realizată în urmă cu trei decenii cu tuburi de presiune din beton precomprimat de tip „premo” sau azbociment, care nu mai rezistă la o presiune normală de lucru de 6 atm.


Infrastructura - reparată, dar neexploatată corespunzător

În opinia lui Liviu Baltagă, fost inspector-şef al ANIF Galaţi: „Nu s-a irigat nu pentru că nu s-au făcut reparaţii, ci pentru că fermierii nu au avut echipament de udare. Nu au avut personal tehnic de specialitate. OUAI-urile au primit infrastructura, dar nu au angajat personal de specialitate deoarece legea nu a impus aceasta. Unii din conducerea organizaţiilor şi-au zis: «Noi suntem agronomi, am făcut un curs de îmbunătăţiri funciare în facultate, ne descurcăm cu irigaţiile!»”


Starea tehnică, din amintiri

Specialistul în îmbunătăţiri funciare ne-a declarat că „Anexa 2 (la protocolul de perdare-primire a infrastructurii ANIF - n.red.), care trebuia să fie oglinda stării tehnice a infrastructurii, fost întocmită din birou şi din ...  amintiri, fără a exista posibilitatea verificării ulterioare în momentul exploatării sau la remedierea unor avarii”.

Apoi, infrastructura de irigaţii deşi a fost reparată, se pare că nu a fost întotdeauna exploatată corespunzător. Din cauza carenţelor Legii 138/2004 privind îmbunătăţirile funciare, ANIF nu a avut posibilitatea să sancţioneze OUAI-urile pentru nerespectarea regulamentului de exploatare şi pentru furturile de apă, atunci când ele se produceau.

 

Subvenţii pe suprafaţa contractată, nu pe cea irigată efectiv!

Să reamintim câteva aspecte procedurale. La începutul fiecărei campanii de irigat, organizaţiile contractau o anumită suprafaţă pentru care primeau subvenţie de la stat. Nivelul maxim a fost 171 lei/ha, din care 140 lei pentru întreţinere şi reparaţii curente şi 31 lei pentru paza infrastructurii. Însă nu s-a irigat decât foarte puţin. Justificarea a fost aceea că s-a contractat cu cei din conducerea OUAI, fără a încheia contracte între organizaţii şi deţinătorii de teren din plotul de irigaţii aferent.

Aşadar, până în 2009, conform legislaţiei în vigoare, organizaţiile utilizatorilor de apă încheiau contracte cu ANIF şi, pentru a beneficia de subvenţie de la stat, achitau 20% din valoarea lucrărilor de reparaţii (la staţiile de pompare de bază, repompare şi canalele de aducţiune) şi 10% din valoarea tarifului de livrare a apei.

Diferenţa de 80% din tariful anual şi 90% din tariful de livrare era acoperită din subvenţie, în limita a 700 lei/ha. În plus, energia electrică din amenajarea interioară folosită la staţia de punere sub presiune era subvenţionată în totalitate în limita plafonului menţionat.

Au fost OUAI-uri care au contractat suprafeţe destul de mari pentru a primi subvenţii, dar nu au irigat decât foarte puţin, cu toate că au primit bani pentru repararea întregii infrastructuri de irigaţii din amenajările interioare!!

 

Ce spun fermierii?

„Foarte păgubos a fost şi modul cum s-au folosit fondurile pentru irigaţii. Că toţi s-au gândit să repare staţiile de pompare, să decolmateze canalele, dar nu s-a gândit nimeni cum să împrăştie apa! Ar fi trebuit să avem suficiente aripi de udare”, susţine Costel Hâncu, directorul OUAI Vladimireşti.
Dacă se va porni staţia de punere sub presiune, aici se pot iriga până la 300 de hectare. „Problema este că dacă îmi vine un locuitor şi-mi cere apă, n-am, pentru că nu am echipamente de udare decât pentru suprafaţa mea!”, a continuat Hâncu.

 

S-a irigat din desecare

La OUAI Vladimireşti se irigă anual 200 ha cultivate cu legume, din SPP 58 - un plot mic de 850 ha. A fost reparat şi s-au făcut şi ceva reparaţii la conductele subterane. Tariful este bun - 200 lei/1000 mc. „Am contractat 200 ha la federaţie dar nu a fost nevoie să udăm. A plouat suficient. Să fiu sincer, noi nu am pornit până acum staţia, grupul nostru de producători Muncostmar are cultivate la Tudor Vladimirescu 15 ha de ceapă, unde am irigat din desecare. Avem o motopompă şi cu ea am tras apa din reţeaua de desecare!”, ne-a declarat Costel Hâncu.

Grupul de producători mai are o exploataţie pomicolă. „Aici, la livadă, ar fi trebuit să lucrăm cu OUAI Valea Gerului. Dar nu se poate, deoarece antenele sunt distruse, canalul este deteriorat. Când se va repara canalul principal şi va fi plin cu apă, ne vom uita cu jind, pentru că n-o să putem iriga”, a precizat Hâncu.

 

În Valea Gerului, salariile se plătesc degeaba

S-a pus problema ca OUAI Valea Gerului să se desfacă în câteva organizaţii mai mici, deoarece suprafaţa este mult prea mare - 12.136 ha. S-au făcut primele demersuri, dar când a fost vorba să se preia staţiile şi să se plătească oamenii, totul s-a oprit. “E mai uşor să fugi de răspundere şi să arăţi cu degetul acuzator spre alţii! Noi cheltuim două miliarde şi ceva anual, bani vechi, numai pe salariile electromecanicilor. Şi avem vreo patru ani de când tot plătim”, ne-a declarat Andrei Banaga, directorul OUAI Valea Gerului.

În continuare, Banaga ne-a precizat faptul că sunt aprobate două programe de finanţare prin Măsura 125 pentru reabilitarea infrastructurii la două staţii de punere sub presiune. La altele se încearcă modernizarea din resurse financiare proprii.

 

Hoţii fac mii de euro din fier vechi

În urmă cu mai puţin de o lună, dintr-o staţie de la Valea Gerului au dispărut trei motoare. De asemenea, în mai bine de jumătate de an, la OUAI Tămoani Plot SPP 9 cea mai mare parte a instalaţiilor metalice de la staţia de punere sub presiune a fost furată, iar conductele de irigaţii de pe o rază de câţiva kilometri au fost dezgropate, tăiate şi vândute la fier vechi. Se pare că hoţii de fier vechi au câştigat din valorificarea metalului cel puţin câteva zeci de mii de euro.

 

Canalul aşteaptă să fie dalat

La Şendreni s-a realizat staţia de la Siret cu finanţare de la Banca Mondială. Dar nu au mai ajuns banii pentru impermeabilizarea celor 3,8 km de canal. Costa cam jumătate de milion de euro. “Am printre puţinele amenajări interioare funcţionale din judeţ. Am 10 echipamente de irigare cu tambur şi 68 de aripi de ploaie. Aş putea iriga uşor 2.500 ha, numai să fie dalat canalul!”, ne-a declarat inginerul Iulian Boldea. Ar fi o soluţie: accesarea Măsurii 125. Cu un milion de euro nerambursabili se poate impermeabiliza aducţiunea, mai ales că cele două staţii de pompare sunt menţinute în stare de funcţionare.

 

”Gata! Băgaţi apă că ne-a dat Guvernul bani!”

Iulian Boldea este de părere că: “ANIF-ul a cheltuit banii degeaba. A băgat apă pe canal, a oprit-o din varii motive şi acum s-a trezit că are datorii la Electrica de nu ştiu câte miliarde de lei. Îmi trimisese şi mie o adresă să dau banii! Din birou e simplu: «Gata! Băgaţi apă că ne-a dat Guvernul bani!» Dar a verificat cineva traseul, dacă stăvilarele sunt în funcţiune, dacă subtraversările sunt bune? Trebuia să ne adunăm la o masă toţi cei interesaţi şi să analizăm: «Suntem în stare să pornim sau nu?»”

 

La Galaţi, proiect de irigaţii în aprobare la MADR

La Agrimat Matca, pentru a fi udate culturile de pe cele peste 5 mii ha ale societăţii agricole, o normă de apă ar costa în jur de 1.000 lei. Dar, înainte de a ajunge la Agrimat în cele zece zile programate tehnologic, apa de irigaţii trebuie să fie pompată din Dunăre, ridicată pe terasă la circa 100 de m şi mai trebuie să parcurgă aproape 100 km pe canalele de aducţiune. „Avem un proiect pe irigaţii depus la MADR al cărei principal obiectiv este schimbarea sistemului de alimentare cu apă.

În final, tariful de udare se va reduce la jumătate, dar se vor elimina aproape în totalitate pierderile pe reţeaua de aducţiune. Tehnic, este vorba despre construirea unei staţii de alimentare de bază la barajul de la Movileni, de pe Siret, situat în apropierea Tecuciului, racordată la o conductă de aducţiune de 20 km. Astfel, apa pompată va ajunge într-o singură zi în zona Matca - Cudalbi - Corod, şi nu în zece”, ne-a declarat Gavrilă Tuchiluş, directorul Agrimat.

Ministerul Agriculturii a anunţat că se va pune în operă acest proiect, procedural se va elabora studiul de fezabilitate şi apoi va urma finanţarea.

„Ar trebui ca în 2016 să avem apă la Matca. Am semănat 150 ha cu porumb, cultură dublă după orz, care a fost recoltat la 22 iunie, când de fapt puteam să facem porumb pentru boabe sau pentru însilozare. Ştim că întotdeauna în fişa tehnologică este prevăzut: arat, pregătit, semănat, prăşit, irigat cu cel puţin două norme de udare. Ploaia trebuie să fie un bonus, dar irigatul, tot timpul! În condiţiile în care noi vom avea apa şi vom plăti 500 lei/1000 mc, aşa cum am calculat, vom putea obţine un spor la producţia medie de peste 500 kg/ha”, a precizat specialistul. 

Platoul Matca - Cudalbi - Corod, din sistemul Câmpia Covurlui, este o amenajare pentru irigaţii de 28.000 ha, ce trebuia finalizată în perioada 1991-1992. Aici există cea mai mare parte din infrastructura de irigaţii. De altfel, majoritatea fermierilor au şi echipamentele de irigare.

 

INFO

CONTROL MINISTERIAL

Amenajările de îmbunătăţiri funciare din Timiş şi Ilfov sunt la pământ

Un control dispus de Ministerul Agriculturii la reţeaua secundară a sistemului de irigaţii şi la canalele din judeţele Timiş şi Ilfov arată că infrastructura sistemului de irigaţii şi de desecare nu a fost întreţinută potrivit destinaţiei sale, fiind într-o stare accentuată de degradare.

În urma verificărilor efectuate la ANIF - filiala Timiş s-a constatat că pe o parte din suprafeţele amenajate pentru irigaţii şi desecare au fost ridicate locuinţe, restaurante, sedii de societăţi comerciale, hoteluri şi alte construcţii. Sistemele de irigaţii date în proprietatea gratuită a celor cinci organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) sunt nefuncţionale, infrastructura fiind distrusă. OUAI-urile au făcut modificări neautorizate la infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflată în domeniul public al statului.

Şi pe amenajările de irigaţii şi de desecare de pe raza judeţului Ilfov au fost identificate construcţii de locuinţe, spaţii comerciale, sedii de societăţi comerciale, hoteluri şi alte construcţii.
Sistemele de irigaţii sunt nefuncţionale, din cauza distrugerilor şi furturilor agregatelor, instalaţiilor şi componentelor din dotarea staţiilor de pompare, aceste echipamente fiind în mare parte dezafectate, depozitate şi păzite în spaţii administrate de ANIF. Clădirile staţiilor de pompare, pentru care ANIF nu a asigurat pază, au fost distruse în proporţie de 80-90%.

Irigaţiile - o rană vie a agriculturii româneşti

La sfârşitul anului 1989, ţara noastră dispunea de unul dintre cele mai performante sisteme de irigaţii, care putea să aprovizioneze cu apă aproape 3,5 mil. ha de teren agricol. Prin distrugerea şi devalizarea continuă a infrastructurii, irigaţiile au devenit pentru fermieri un… “tramvai numit dorinţă!”

La ora actuală, “avem solicitări pentru irigarea a 300-400 mii ha, dar din cauza costurilor ridicate nu se pot iriga decât 70 mii, poate maximum 100 mii ha", declara recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii care să deservească 800.000 de hectare ar fi necesare circa 400 de milioane de euro, conform unui studiu al Băncii Mondiale.

Vizualizat: 1106 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Dolj
|
10. 03, 2013. Thursday 21:06
Si in alte judete tot cam asa merg lucrurile,nimic nou,http://www.agrari.ro/doljculesul-strugurilor-intrat-pe-ultima-suta-de-metri-16753/
1.
OFERTA ZILEI
|
09. 20, 2013. Friday 13:13
Acum este momentul: In 2013 Fondurile Europene NERAMBURSABILE se Acorda si la noi la fel de Usor ca in statele membre ale Uniunii Europene! Iata cum obtii fonduri europene pentru afacerea ta in doar 2 luni si 17 zile. Aflii mai multe detalii pe site-ul:www.fondurieuropenenerambursabile.ro
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?