Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Banca de Gene Suceava - orizont 2019

Publicat: 22 ianuarie 2019 - 14:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Una dintre importantele comori genetice vegetale ale României se păstrează în judeţul Suceava. Înfiinţată în anul 1990, astăzi Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Suceava deţine un patrimoniu format din peste 18.000 de varietăţi de la peste 400 de specii de plante importante pentru agricultura României. 

În cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava, o instituţie cu activitate convenţională, există două tipuri de colecţii: Colecţia Naţională Strategică a României, păstrată în condiţii speciale, la o temperatură de -20oC, şi Colecţia Activă, respectiv colecţia de lucru păstrată la temperatura de 4oC. Pentru plantele cu înmulţire vegetativă, se foloseşte metoda conservării “in vitro”, de exemplu la cultura de cartof. La anumite specii, metoda conservării ”in vitro” este dublată de metoda plantelor vii în câmp experimental, astfel încât să existe disponibilităţi inclusiv pentru programul de livrare gratuită către populaţie.
Materialul biologic deţinut de Banca de Gene din Suceava este destinat atât pentru activităţile de cercetare/ameliorare, de educaţie, cât şi pentru folosire directă, ceea ce reprezintă o acţiune inedită. În general, în lume, colecţiile deţinute de băncile de gene sunt destinate conservării şi utilizării exclusive în domeniul cercetării/ameliorării.

Banca de Gene Suceava - orizont 2019Click pe poza pentru galerie!

Ofertă gratuită de seminţe tradiţionale româneşti
În România, în acest an se împlineşte un deceniu de când materialul semincer stocat este disponibil, la cerere, fiind furnizat în cantităţi mici, în vederea utilizării în ameliorare, cercetare sau, în mod gratuit, pentru reintroducerea în cultură a varietăţilor tradiţionale româneşti. ”Acum, inclusiv la nivel european, există tendinţa de a ne întoarce la formele naturale tradiţionale. Încă din anul 2009, la iniţiativa mea, derulăm programul de oferire gratuită de material genetic din colecţiile noastre, de două ori pe an. Nu intrăm în conflict cu Legea seminţelor, deoarece este vorba doar despre seminţe tradiţionale. De altfel, celor care le oferim seminţe le comunicăm clar faptul că nu au voie să vândă seminţele pe care noi le oferim, dar pot vinde produsele obţinute în urma cultivării seminţelor noastre, astfel încât cât mai numeroşi semeni să se poată bucura de gustul străvechi al legumelor şi fructelor româneşti. Varietăţile pe care le punem la dispoziţie sunt testate în fiecare an, astfel încât la populaţie să ajungă ceea ce este mai bun”, menţiona Silvia Străjeru, directorul BRGV Suceava.
În urma acestui program, unitatea a căpătat noi colaboratori, respectiv oameni care, primind gratuit seminţe tradiţionale, la rândul lor au identificat şi au trimis către instituţie varietăţi de plante care le-au îmbogăţit colecţia. Iată cât de importanţi sunt acei oameni care au păstrat din generaţie în generaţie aceste seminţe. De asemenea, instituţia asigură continuitate în ceea ce priveşte biodiversitatea vegetală a României. În plus, cercetătorii fac inclusiv educaţie în ceea ce priveşte domeniul conservării seminţelor.

Extinderea bazei genetice cu noi varietăţi
Între priorităţile anului 2019 se numără şi cea legată de colectarea seminţelor şi a materialului de plantat. În acest scop, vor fi continuate expediţiile în toată ţara şi, inclusiv, peste Prut. ”Orice activitate de conservare presupune ca, iniţial, să colectezi materialul de depozitat. Ca noutate, în 2018, am desfăşurat două expediţii de colectare în zona din stânga Prutului. Am găsit un areal cu multe specii şi varietăţi tradiţionale interesante. Le vom multiplica şi le vom introduce în colecţiile noastre de plante. De exemplu, deşi în colecţie avem peste trei mii de varietăţi de fasole colectate din toată ţara şi, în special, din Maramureş şi din Bucovina, peste Prut am găsit alte varietăţi din această specie. Am colectat seminţele ca atare, dar şi cunoştinţele tehnico-ştiinţifice specifice, valorificând tot ceea ce localnicii ne-au transmis. Vom analiza totul, vom testa viabilitatea şi vom conserva aceste plante străvechi”, explica directorul BRGV.

O mai strânsă cooperare cu reţeaua de cercetare a ASAS
Atât la îndemnul conducerii ASAS, cât şi la sesizarea conducerii MADR, pentru anul 2019 este proiectată îmbogăţirea patrimoniului Băncii de Gene Suceava cu noi resurse care ar urma să fie depuse de către Staţiunile şi Institutele de Cercetări din reţeaua ASAS. ”Este inadmisibil ca, până astăzi, tocmai reţeaua de cercetare agricolă să fie cea care să nu îşi păstreze în condiţiile cele mai bune materialul genetic pe care l-a creat. Consider că ar fi obligatoriu să organizăm, la BRGV Suceava, o întâlnire cu toţi directorii din reţeaua ASAS. Poate că unii conducători de Staţiuni de Cercetări Agricole încă nu au fost la faţa locului şi a sosit momentul să vadă exact condiţiile şi să capete mai multă încredere, dacă doar documentaţiile nu i-au convins. Pe de altă parte, în anul 2019, trebuie să transmitem o circulară la toate unităţile din cadrul ASAS, astfel încât materialele să fie dirijate pentru a fi conservate în cele mai optime condiţii şi pentru a putea fi oricând utilizate în scopul pe care ni l-am propus”, observa Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în cadrul MADR.
”Dacă inventariem toată zestrea de specii ale României, vom constata că valorează foarte multe miliarde de euro. Aceste bogăţii sunt conservate şi apărate în cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Iată de ce consider că doamna Silvia Străjeru merita să reprezinte România în cadrul organizaţiilor internaţionale specifice şi, acum, să fie deja în Comitetul Director al Programului European de Resurse Genetice Vegetale. La Suceava, există spaţiu pentru conservarea materialului biologic, instituţia dispunând de aproximativ 36 de mii de locuri de depozitare. Deja, am discutat cu reprezentanţii cercetării agricole româneşti şi am lansat ideea ca toată baza genetică vegetală să fie depusă la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Aici, avem o avuţie pe care, poate, nici nu o evaluăm la adevărata sa importanţă. Să menţionez, doar, că putem găsi colecţiile de porumb de la Târgu Frumos - Podu Iloaiei, de la Turda şi, parţial, de la Fundulea. Dar, câte alte colecţii nu are Fundulea sau nu au şi celelalte instituţii de cercetări din ţară?!..”, menţiona Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.

Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
Foto: Banca de Gene Suceava

 

Maricel Floricel Dima: “Intrăm, din anul 2019, în coordonate directe, aplicate şi sigure, astfel încât materialul biologic al României să ajungă la Suceava, pentru ca, mai departe, România să îşi conserve şi să îşi apere această valoare naţională inestimabilă”.


18.000 DE VARIETĂŢI DIN PESTE 400 DE SPECII DE PLANTE
Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a fost înfiinţată în anul 1990, la iniţiativa dr. ing. Mihai Cristea, ca instituţie publică, de sine stătătoare, având caracter naţional. Astăzi, instituţia poartă numele marelui specialist şi se află în subordinea Academiei de {tiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu {işeşti”. Patrimoniul este format din peste 18.000 de varietăţi de la peste 400 de specii de plante importante pentru agricultura României. În colecţie există atât formele locale ale unor plante din România, cât şi formele sălbatice, rude apropiate ale plantelor de cultură, care oricând pot fi folosite ca material genetic, de amelioare ori de studiu sau direct în cultură. Formele locale sunt aşa-numitele seminţe ţărăneşti pe care reprezentanţii şi colaboratorii Băncii de Gene Suceava le-au colectat din mai multe judeţe ale ţării. ”Am colindat în aproape toată ţara. Am colectat plante din locuri izolate, dar am adunat seminţe şi de la localnici, în general oameni în vârstă, extrem de ataşaţi de ceea ce este tradiţional şi care păstrează seminţele de la un an la altul. Astfel, s-au obţinut formele locale, foarte adaptate la mediu, mai robuste şi mai viguroase. Sunt, într-adevăr, mai puţin productive decât soiurile şi hibrizii moderni, dar pot fi cultivate în sistem ecologic deoarece nu au nevoie de tratamente chimice sau de îngrăşăminte de sinteză, tocmai datorită vigurozităţii şi robusteţei lor”, sublinia biologul Silvia Străjeru.


REPREZENTANT AL ROMÂNIEI ÎN COMISIA DE RESURSE GENETICE VEGETALE A FAO
În 2005, România a ratificat Tratatul Internaţional privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentaţie şi Agricultură (ITPGRFA), ca instrument global care reglementează accesul şi utilizarea resurselor genetice vegetale, incluse în Sistemul Multilateral, prin intermediul Acordului Standard de Transfer al Materialului (SMTA). Pentru implementarea prevederilor Tratatului, BRGV Suceava a desemnat şi a inclus în Sistemul Multilateral de Acces o parte din probele aflate în colecţiile sale. Instituţia suceveană se bucură de o deosebită vizibilitate la nivel european şi mondial, reprezentând România în Comisia de Resurse Genetice Vegetale din cadrul FAO şi fiind punct focal în implementarea prevederilor Tratatului Internaţional de Resurse Genetice Vegetale pentru Agricultură şi Alimentaţie. Încă din anul 2018, directorul Băncii de Gene Suceava, Silvia Străjeru, face parte din Comitetul Director al Programului European de Resurse Genetice Vegetale, pe parcursul perioadei când România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, fiind coordonator al respectivului program european.

 

CUM PUTEŢI OBŢINE SEMINŢE TRADIŢIONALE
Pentru obţinerea de material genetic, înscrierile se fac şi online, pe site-ul instituţiei, la rubrica Informaţii/distribuţie probe, dar a rămas valabilă inclusiv calea telefonică (0230 521 016) sau cea a scrisorilor. “Toate solicitările sunt luate în considerare, programul derulându-se pe principiul că este deosebit de important să întoarcem către comunitate o parte a celor primite. Fiecare om este important şi este tratat cu atenţie şi cu respect”, menţiona Silvia Străjeru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava.
Pentru speciile care se seamănă sau se plantează în primăvara 2019, înscrierile s-au realizat în perioada 15 noiembrie 2018 - 15 ianuarie 2019. După 15 ianuarie 2019, a început trimiterea probelor către solicitanţi. În etapa a doua, pentru plantele de toamnă (usturoi, cereale), înscrierile se fac în perioada 16 august - 16 septembrie 2019, apoi urmând expedierea seminţelor către cei care s-au înscris pe lista solicitanţilor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 240 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?