Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Azotul plantelor furajere

Publicat: 16 martie 2017 - 17:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fertilizarea cu îngrăşăminte azotate a culturilor furajere perene, primăvara sau în timpul vegetaţiei, e o lucrare tehnologică importantă, de mare responsabilitate, de care depinde nivelul de producţie şi calitatea acesteia. Dintre toate elementele de nutriţie a plantelor, azotul are un rol principal, de constituţie a aminoacizilor, a proteinelor, a acizilor nucleici, a unor vitamine şi enzime, participând în toate procesele de creştere. 

În cazul plantelor furajere, azotul este elementul principal care asigură formarea producţiei de fitomasă, prin stimularea capacităţii de înfrăţire a unor specii, regenerarea rapidă după cosire sau păşunat şi creşterea conţinutului furajelor în substanţe proteice. În general, culturile furajere consumă cantităţi mari de elemente: pentru fiecare tonă de furaj verde se consumă 4-6 kg de azot, 0,4-1 kg fosfor, 4-5 kg potasiu, 0,8-1 kg calciu. Ca urmare, plantele preiau din sol sau “exportă” cantităţi mari de elemente nutritive, care în lipsa aplicării unui program optim de fertilizare, se poate ajunge la epuizarea solului în aceste elemente şi la scăderea drastică a fertilităţii. Astfel, lucerna, la o producţie de 40 tone/ha masă verde, consumă anual circa 300 kg/ha azot, 100 kg/ha fosfor, 200 kg/ha potasiu, 200 kg/ha calciu şi alte elemente.

foto-pag62m2
În vederea realizării unor producţii ridicate, de calitate şi eficiente, fertilizarea cu azot este esenţială, mai ales în culturile de graminee perene, de pajişti naturale şi semănate. În acest context, leguminoasele furajere perene (lucerna, trifoiul roşu, trifoiul alb, ghizdeiul, sparceta) îşi produc cea mai mare parte din necesarul de azot pe cale biologică, cu ajutorul unor bacterii fixatoare de azot ce se întâlnesc în nodozităţile rădăcinilor acestor specii de plante. Aceste bacterii transformă azotul din aerul atmosferic în azot mineral, pe care-l pun la dispoziţia plantelor. Pe această cale, leguminoasele îşi asigură peste 70% din necesarul de azot pe toată durata culturilor.

Fertilizarea cu îngrăşăminte azotate a culturilor furajere perene
Aplicarea îngrăşămitelor cu azot în doze relativ mari are o acţiune depresivă asupra producţiei, prin încetarea întregului proces de fixare biologică a azotului atmosferic. Pentru evitarea acestei situaţii, se recomandă ca în culturile de leguminoase perene furajere semănate în cultură pură să se aplice anual, la începutul primăverii, înainte de semănat sau în anii următori de vegetaţie, o doză de 200-250 kg/ha îngrăşăminte complexe, într-o formulă echilibrată a celor trei elemente NPK (15:15:15).
În pajiştile naturale şi semănate, formarea producţiei de bazează pe următoarele surse de azot: mineralizarea materiei organice din sol, azotul fixat pe cale biologică (de către speciile de leguminoase din compoziţia floristică), azotul recirculat din materiile organice excretate de animale în timpul păşunatului şi azotatul aplicat prin fertilizarea organică şi minerală.
Pierderile de azot prin spălare, volatilizare şi denitrificare într-o pajişte sunt determinate de tipul acesteia şi de nivelul de trehnologie aplicată. În general, pierderile cele mai mari de azot, în urma aplicării îngrăşămintelor, se realizează în pajiştile formate numai din specii de graminee, în comparaţie cu pajiştile formate din amestecuri de specii de graminee şi de leguminoase, unde sursa cea mai mare de azot intră din fixarea biologică a acestuia (poate acoperi până la 70% din necesarul de azot, în funcţie de proporţia speciilor de leguminoase din covorul vegetal).
Datele sintetice prezentate în tabel evidenţiază că în pajiştile formate din amestecuri de graminee şi leguminoase, cu o participare a leguminoaselor între 10 şi 50%, cantitatea de azot fixat estimată variază între 20 şi 100 kg/ha/an, reprezentând între 18 şi 38% din cantitatea totală de azot exportat prin producţia de fitomasă furajeră realizată. În funcţie de această cantitate de azot fixat, dozele de îngrăşăminte cu azot se diminuează proporţional cu procentul de leguminoase prezente în compoziţia floristică a pajiştilor.

 

MODEL DE FERTILIZARE CU AZOT A CULTURILOR DE PAJIŞTI FORMATE DIN GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE

 foto-pag62m2tab

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 391 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!