Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Autorizaţiile temporare (derogările) - Colacul de salvare al fermierilor europeni

Publicat: 15 ianuarie 2020 - 16:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Industria de protecţia plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare şi inovare în baza cărora încearcă să obţină formule şi substanţe active care să îi ajute pe fermieri să îşi protejeze culturile de atacul bolilor şi dăunătorilor.

În ultimii ani, în principal din cauza schimbărilor climatice, atacul dăunătorilor şi al bolilor sunt mai agresive, iar soluţiile existente sunt restrânse sau greu accesibile. Astfel, fermierii rămân încet, dar sigur fără soluţii.
Procedurile şi cerinţele actuale de autorizare şi reautorizare a substanţelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să menţină pe piaţă un produs pentru protecţia culturilor. În egală măsură, sunt substanţe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană şi asta duce la limitarea numărului de produse şi soluţii pe care fermierii le au la dispoziţie pentru a lupta cu bolile şi dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluţii, acest aspect duce şi la o creştere a rezistenţei dăunătorilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficienţă mai scăzută, iar producţiile obţinute sunt mai slabe cantitativ şi calitativ. Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

România – 37 de derogări în 10 ani
Autorizaţiile temporare sau “derogările” reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziţie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecţia plantelor în şi pentru acele situaţii unde există un risc fitosanitar asupra culturilor. Acestea se acordă cu utilizare limitată şi pentru o perioadă de timp strictă. Anual, ţările aparţinând spaţiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană, pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanţe active, în caz de necesitate.
Numărul de autorizaţii temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există ţări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare şi există ţări ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe din aceste autorizaţii se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piaţă alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură.

AIPROM--Autorizatiile-tempo_b

În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizaţii temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizaţiile acordate în cei 10 ani supuşi analizei în Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp. În acelaşi timp, România a acordat, în cei 10 ani analizaţi, un număr total de 37 de autorizaţii temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

Derogările – trend în scădere
O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociaţia Europeană de Protecţie a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizaţii temporare la nivel Uniunii Europene, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.
Majoritatea autorizaţiilor temporare sunt acordate pentru produse fitosanitare ce conţin substanţe active destinate utilizării pentru culturi de fructe şi/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind şi cele mai expuse riscurilor atacului bolilor şi dăunătorilor.

AIPROM--Autorizatiile-2_b

Statele membre notifică pentru aceste autorizaţii temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanţe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Reg. 1107/2009. Un număr semnificativ de substanţe active şi/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanţele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piaţă.

2 substanţe active noi autorizate în perioada iulie 2016 - septembrie 2018
Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanţele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanţei active) în laborator şi până la obţinerea autorizaţiei de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluţii de protecţia plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esenţială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piaţă.
În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate numai 2 noi substanţe chimice active.

AIPROM--Autorizatiile.3_b

În absenţa unor soluţii de protecţie viabile economic pentru fermieri, bolile şi presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgenţă pentru anumite produse. Această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 şi este încă relevantă în prezent.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?
Răspunsul este extrem de amplu şi aduce implicaţii în mai multe domenii de activitate. Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânţa de porumb şi floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafaţa ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanţial, dar şi productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.
1. Impact asupra planului de tratament
Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că în absenţa tratamentelor la sămânţă, planurile de protecţie împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe şi afectează direct competitivitatea fermelor.
În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiţi să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creştere a costurilor.
În absenţa unei strategii eficiente, pe termen lung, precum şi a diversităţii tratamentelor aplicate (ie., existenţa unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate creşte rezistenţa acestora la tratamentul cu pesticide.
2. Impact asupra mediului
Interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversităţii şi mediului înconjurător, prin creşterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul seminţelor reprezintă o soluţie tehnologică mai prientenoasă cu mediu, canitatea de substanţă activă aplicată pe unitatea de suprafaţă fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparaţie cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.
Din cauza restricţiei de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creştere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1.3 mld. m³, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul va atinge 1.4 mil. m³.
Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români.

Vizualizat: 1632 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?