Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

AUGUST: floarea în hambar, rapiţa sub glie

Publicat: 14 august 2019 - 15:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Agenda fermierului în luna august este foarte încărcată cu activităţi prioritare, precum recoltarea florii-soarelui şi a şofrănelului, prelucrarea solului pe terenurile eliberate de plantele premergătoare, irigarea culturilor succesive şi, nu în ultimul rând, înfiinţarea plantaţiilor de rapiţă. Să le luăm pe rând!

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi şofrănelul, dacă după semănat condiţiile de temperatură şi de umiditate au fost mai puţin favorabile, prelungindu-se intervalul de zile până când plantele au răsărit şi şi-au format primele frunze, ploile intervenite ulterior şi încălzirea vremii au contribuit la creşterea şi dezvoltarea normală a culturilor. Însă arşiţele de peste 26-30oC din perioada înfloririi şi maturizării seminţelor dereglează polenizarea, umplerea seminţelor şi acumularea uleiului. În aceste condiţii, creşte procentul de seminţe seci şi scade masa a o mie de boabe şi, respectiv, producţia de seminţe, conţinutul şi calitatea uleiului.

Floarea soarelui_b
Recoltarea cu combina începe când umiditatea seminţelor scade la 14-15% şi trebuie încheiată când a scăzut la 9-10%. Întârzierea recoltării conduce la mari pierderi prin scuturare, iar declanşarea prea devreme a culesului măreşte cheltuielile de uscare. Depozitarea seminţelor se face la umiditatea de 7-8%, evitându-se astfel încingerea masei, fenomen foarte dăunător. Combinele actuale asigură o bună curăţire a seminţelor încă din lan şi printr-o corectă reglare, se evită decojirea sau vătămarea acestora până la mai puţin de 2%. Pentru o bună păstrare, puritatea seminţelor la depozitare trebuie să fie mai mare de 96%.
Ajungerea la maturitate a achenelor de şofrănel (Carthamus tinctorius) se produce în luna august, când lanul devine galben-brun, achenele sunt tari, lucioase şi au umiditatea de 10-11%. Recoltarea se face cu combinele de cereale, reglate corespunzător. Pericolul de scuturare este redus iar capitulele sunt bine îmbrăcate de frunzele bracteale. Umiditatea de păstrare a achenelor este de 8-8,5%.

Floarea soarelui_b

Irigarea culturilor succesive
Acticitatea reprezintă principala lucrare din această lună. Astfel, în culturile de soia şi de fasole umiditatea solului trebuie menţinută la peste 50% din intervalul umidităţii active pe adâncimea de 0-80 cm. La cultura porumbului, în acest interval se fac 2-3 udări cu norme de 600-800 mc/ha, pentru a asigura rezerva de apă pe adâncimea de 60-80 cm. În cultura succesivă consumul de apă al porumbului este de 340-360 mm.

Rapiţa, la un nou început de drum
În deceniile anterioare, tehnologia rapiţei era considerată una uşoară, mai simplă faţă de alte culturi, iar recoltele obţinute erau modeste, în consecinţă suprafaţa cultivată era mică. Iată că odată cu obţinerea soiurilor şi hibrizilor cu mare capacitate de producţie, libere de acid erucic şi cu rezistenţă sporită la scuturare şi la factorii de mediu, amelioratorii au elaborat tehnologii noi, performante, care permit obţinerea de 5-7 t/ha. În consecinţă, suprafeţele cu rapiţă au crescut mult, apărând chiar şi dificultăţi în amplasarea culturii în asolamentele fermelor.
Condiţiile pedoclimatice favorabile rapiţei pe mari suprafeţe din ţara noastră explică în mare măsură prezenţa pe piaţa autohtonă a marilor firme producătoare de seminţe cu o bogată ofertă de hibrizi, din toate grupele de precocitate, cu capacitate mare de producţie şi cu însuşiri bune de rezistenţă la secetă, iernare, boli, scuturare etc.
Alegerea celor mai buni hibrizi necesită multe cunoştinţe, unele dobândite prin participarea la prezentarea câmpurilor experimentale, organizate în toate zonele mari producătoare de către firmele partenere. Totuşi, este bine şi necesar să consultaţi cercetătorii din Staţiunile de Cercetări Agricole cele mai apropiate şi a cadrelor didactice din Universităţile Agronomice, care vă pot sfătui la alegerea celor mai bune soluţii, ştiut fiind că hibrizii proveniţi din alte ţări au fost creaţi în alte condiţii pedoclimatice faţă de cele de la noi. Odată cu seminţele cumpărate vă sunt făcute şi recomandări adecvate privind tehnologia specifică de cultivare.

Reguli de esenţiale pentru un start excelent al culturii
• Amplasarea culturii trebuie făcută după plante bune premergătoare, recoltate în prima jumătate a lunii iulie, cum sunt: mazărea, cartofii timpurii, cerealele păioase de toamnă şi unele plante furajere (borceagul de toamnă sau trifoiul roşu după prima coasă).
NU se poate cultiva după: floarea-soarelui, soia şi nici nu poate reveni mai devreme de minim trei ani pe aceeaşi parcelă din cauza pericolului de a fi atacată de Sclerotinia sclerotiorum, iar în cazul apariţiei acestei boli, nu poate reveni în aceeaşi solă mai devreme de 7-8 ani.
• Fertilizarea culturii se face numai pe baza analizelor de sol recente, efectuate în laboratoare specializate, care e singura posibilitate de folosire raţională a îngrăşămintelor, şi aşa foarte scumpe. Nu trebuie uitat faptul că rapiţa este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive, care pentru o tonă de seminţe şi producţia secundară aferentă extrage din sol 50-60 kg de azot, 30-60 kg de fosfor, 40-50 kg de potasiu, 50-60 kg calciu şi multe microelemente.
• Patul germinativ pentru o plantă cu seminţe mici trebuie pregătit grădinăreşte, respectiv să fie mărunţit, umed, aşezat şi nivelat. În condiţii de secetă, de pregătirea patului germinativ va depinde uniformitatea răsăririi. Pe solurile tasate, o scarificare este motivată, lucrarea ajutând mult înrădăcinarea şi accesul facil la umiditate şi la elementele nutritive. Resturile vegetale ale culturii anterioare, dacă nu sunt încorporate uniform, vor influenţa negativ răsărirea.
• Data semănatului, în funcţie de zonă şi de condiţiile climatice, se încadrează în general în intervalul de la jumătatea lunii august şi până la jumătatea lunii septembrie, iar în toamnele secetoase se mai poate prelungi. Hibrizii cu ritm lent de dezvoltare în toamnă vor fi semănaţi la începutul perioadei optime, iar cei cu dezvoltare rapidă în toamnă se vor semăna mai târziu.
• Densitatea optimă urmăreşte a avea la recoltare 35-40 de plante/mp. Având în vedere pierderile inerente care apar pe parcursul perioadei de vegetaţie, mulţi fermieri seamănă 50-70 boabe germinabile/mp, pentru a avea o bună răsărire, de 70-80%, şi să rămână la recoltare cu 35-45 plante/mp.
• Distanţa între rânduri este de 25 cm, iar adâncimea de semănat este 2-3 cm.
Mult succes!


ŞTIAŢI CĂ...
... încingerea boabelor depozitate este o consecinţă a activităţii biologice din seminţe şi a activităţii microorganismelor, când umiditatea seminţelor depăşeşte limita admisă. Procesul se desfăşoară în trei etape:
- în prima fază de autoîncălzire se intensifică respiraţia, temperatura creşte la 24-30oC, iar la suprafaţa vracului se observă o uşoară transpiraţie, în boabe apar glucide uşor solubile;
- în faza a doua temperatura creşte la 38oC, sporeşte mult umiditatea masei de boabe, modificându-se în special friabilitatea, iar boabele se brunifică uşor;
- în faza a treia de degradare, din cauza temperaturii ridicate de până la 50oC şi peste această limită, apar microorganismele specifice putrefacţiei. În boabe are loc descompunerea proteinelor, mirosul de fermentaţie alcoolică este puternic şi boabele devin sfărâmicioase.
Pentru a preveni acest proces care provoacă foarte mari pierderi, produsele proaspăt recoltate trebuiesc controlate zilnic.

 

LUCRĂRILE SOLULUI - ÎNTRE SISTEMUL CONVENŢIONAL ŞI CEL CONSERVATIV
În ţara noastră, pe cea mai mare suprafaţă se practică lucrările solului în sistem convenţional, în mai multe variante de lucru, prezentate în numărul anterior al revistei, cu motivaţiile necesare. În viitor, se vor extinde tot mai mult sistemele de lucrare a solului convenţionale sau reduse. Indiferent de alegere, ele trebuie să răspundă la numeroase cerinţe precum:
- să nu deranjeze structura solului, a florii şi a faunei şi să contribuie la refacerea humusului;
- să protejeze solul prin acoperirea permanentă cu culturi sau cu mulci;
- reducerea lucrărilor să se realizeze prin introducerea unui asolament care să cuprindă o diversitate de plante, dintre care să facă parte obligatoriu şi speciile amelioratoare. Acest sistem se bazează pe înlocuirea sau reducerea la minim a lucrărilor printr-o viaţă biologică foarte activă în sol.

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 228 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?