Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Au înnebunit salcâmii?!”

Publicat: 07 august 2017 - 13:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aşa cum relatam în ediţia precedentă a revistei Ferma, am participat recent la conferinţa privind schimbările climatice în spaţiul agricol dobrogean. În formatul evenimentului, am vizitat câteva zone din judeţul Constanţa, regiune cu potenţial agricol semnificativ, dar unde producţia vegetală este tot mai instabilă din cauza intemperiilor vremii.

Manole Dumitru_t

Mai întâi am fost la o fermă din Amzacea, bine plasată în solul arid al Dobrogei şi administrată cu multă ştiinţă de un cunoscut veteran al ogoarelor constănţene. Dumitru Manole, căci despre el este vorba, spunea că „noi, fermierii”, acei „frumoşi nebuni ai marilor ogoare” (parafrazându-l pe Fănuş Neagu), „lucrăm din greu şi invocăm divinitatea de cele mai multe ori, pentru că de fapt, la începutul anilor ’60, în regiunea Dobrogei mii şi mii de hectare de perdele forestiere au fost desţelenite” pentru ca suprafaţa eliberată să fie redată agriculturii. „În 1963, am participat şi eu la desţelenirea perdelelor forestiere”, a mărturisit Dumitru Manole. Ei, bine, aşa erau vremurile!

Conferinţa privind schimbările climatice în spaţiul agricol dobrogean

Arc peste timp!
După o jumătate de veac, la Viişoara, în inima Dobrogei, unul dintre „eroii naţionali”, aşa cum i-a numit Laurenţiu Baciu, liderul LAPAR, pe cei care s-au încumetat să înfiinţeze plantaţii de perdele forestiere, indiferent de riscuri, de cât i-au costat şi de câtă muncă au depus la plantare, este Gheorghe Albu. Fermierul are la activ aproape două sute de hectare de teren, pe care a sădit într-un deceniu circa 1,2 milioane puieţi de salcâm. Perdelele forestiere abia acum încep să-şi facă simţite efectele benefice asupra producţiilor agricole. Este unul din setul de măsuri cel mai la îndemână prin care se poate atenua din efectele schimbărilor climatice. Dintotdeauna, Dobrogea a fost un pol al secetei, stând stavilă în calea turbatelor vânturi care lasă în urmă pustietate, Crivăţul făcându-şi pe aici larg bulevard! Regiunea este recunoscută ca având un potenţial agricol semnificativ, dar producţia vegetală este instabilă, înregistrează variaţii de la an la an. De aceea, perdelele de protecţie ar fi soluţia cea mai lesnicioasă.

Gheorghe Albu_t
Despre reabilitarea sistemului de irigaţii se vorbeşte mult, dar va trece destulă apă pe Dunăre (care, în treacăt fie vorba, este la doi paşi şi scaldă pământul sfânt al Dobrogei) până să fie pusă în operă, în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale politicienilor. Gheorghe Albu a declarat că nu va trăi clipa când terenurile sale vor fi irigate cu apa din Dunăre. Până atunci, va continua să ude culturile cu sacaua, aşa cum se făcea odată, cu 50 de ani în urmă. E trist, dar istoria se repetă!
Reabilitarea amenajărilor la irigat nu este o chestiune uşoară. Nu este suficient să faci un program, o strategie şi gata! Necesită bani mulţi! Cu aproape jumătate de miliard de euro, bani alocaţi pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii, nu se poate face mare lucru. Sunt destule măsuri de accesare a fondurilor europene, bani ce s-au dus şi se duc în continuare pe Apa Sâmbetei! Ar trebui canalizaţi spre asigurarea apei pentru udarea culturilor agricole. S-a demonstrat că în România atunci când s-a vrut şi a existat voinţă politică să se realizeze ceva, au fost găsite şi soluţiile, şi sursele de finanţare.

Legislaţie deloc încurajatoare
În legătură cu perdelele forestiere de protecţie, aici trebuie o legislaţie încurajatoare. Una dintre problemele majore, în opinia lui Gheorghe Albu, este că România nu are finalizat cadastrul general şi tot ce presupune schimbarea destinaţiei terenurilor. Suprafeţele ce urmează a fi amenajate cu perdele forestiere trebuie scoase din arabil şi trecute în altă categorie. „Noi am riscat la Viişoara şi am ales o procedură mai simplă, în sensul că prin act notarial am luat acordul proprietarului de teren de a ne lăsa să înfiinţăm aceste perdele. Ele au fost realizate după un proiect întocmit de specialişti în domeniu şi au fost amplasate în urma calculelor ştiinţifice şi după cum ne-a permis organizarea teritoriului”, a recunoscut fermierul dobrogean. „Din păcate, problema este cu subvenţiile pe aceste suprafeţe. Noi avem plantaţi circa 1,2 milioane de puieţi de salcâm, pe aproape 200 ha împădurite şi nu primim nici un ban”, a adăugat Albu.
Şi cum orice faptă bună trebuie sancţionată, li s-au tăiat subvenţiile de la APIA. Aşa că perdelele forestiere din salcâm nu primesc nici plata pe suprafaţă, nici plata pe zona de interes ecolologic (ZIE). Gheorghe Albu este nevoit să le achite oamenilor arenda pentru terenul împădurit. Cu riscul de a nu fi ajutat de stat, el tot va continua să planteze perdele forestiere din salcâm. Nu este un moft, ci o necesitate de salvare a culturilor agricole.

Un ministru rămas pe... gânduri
Perdelele forestiere din salcâm, de fapt, unul dintre subiectele ghimpoase ale conferinţei, l-au pus pe gânduri pe şeful Agriculturii, Petre Daea: „Mă gândesc cum Gheorghe Ionescu - Sişeşti a salvat comunităţi locale cu salcâmul! (Confuzie clară, vorba aparţine lui Ion Ionescu de la Brad - n.r.). A fost unul din argumentele pe care eu le-am folosit la discuţia cu comisarul Phil Hogan spunând că această specie este pusă sub semnul întrebării dacă este indigen sau invaziv! Păi dacă a salvat comunităţi locale, despre ce vorbim? Nu există o altă specie în România - am văzut multe de-a lungul vremii - şi am putut, obsevând direct şi analizând concret - dacă adaptabilitatea lor a fost egală cu cea a salcâmului pe terenurile nisipoase şi secetoase! Exclus! Este liber pentru salcâm în România şi liber să intre în calculul de recompensă financiară!”, rostit-a Petre Daea, teatral, în aplauzele asistenţei, la Conferinţa din Dobrogea. Fără a trece la propuneri concrete.
Probabil că într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, salcâmul va fi reabilitat. Ca şi sistemul de irigaţii! Discursul ministrului, din care spicuim în continuare, pare convingător. Şi ca „să nu căutăm blacheurile pierdute pe drumul căutărilor”, trebuie găsite soluţii concrete, „care ar trebui să dăinuiască” la problema irigaţiilor. Deci, „s-o luăm metodic cu forţa exemplului, cu puterea de a penetra în înţelesul adânc al fenomenului”, pentru a repune în funcţiune sistemul naţional „cu banii ţării, cu banii de la UE, cu forţa noastră, cu ştiinţa noastră , dar mai ales cu interesul legitim pe care-l au fermierii români şi ţara! De aceea, sistemul de irigaţii în România este pe drumul re-vi-ta-li-ză-rii”. Şi mai departe „(...) Aici nu măsori cu şublerul picăturile de apă!”, a urcat discursul ministrul Agriculturii, în ropotul de aplauze.
„De altminteri, am spus-o şi o repet, când am deschis la Timişoara expoziţia de pe platforma ştiinţei agronomice din partea de vest a ţării, tăind din acea panglică, am spus c-o iau cu mine să le-o dau fermierilor, că-i a lor!” În tălmăcire directă, ministrul Petre Daea este convins că panglicile aparţin fermierilor!! Ghinion - ar spune cineva -, domnule ministru, ei sunt, aşa cum „ziserăţi” la conferinţă, “oameni cu forţa exemplului care pun în ţărâna zilei ştiinţa şi preocuparea lor pentru perenitatea unei idei”. Panglicile sunt ale politicienilor, categorie din care şi Dvs., ca „zoon politikon”, faceţi parte!
Am reprodus câteva frânturi din discursul fără cartare şi organizare a limbajului filosofic, împănat cu metafore, uneori la limita ridicolului, nefericit alese de ministrul Agriculturii, cu care presa deja s-a obişnuit. Dincolo de acestea, Petre Daea pare destul de sincer şi natural când îşi defineşte poziţia şi rolul său în angrenajul agro-politic: „Am o misiune, de a vă ajuta şi a nu vă încurca; şi a munci mai mult decât Dvs; de a răspunde şi nu a pune întrebări. Şi pe mine dacă mă vedeţi aici şi oriunde, eu caut soluţii, sunt responsabil de ceea ce se întâmplă în agricultura ţării!” Aferim!


SPECIE INVAZIVĂ ŞI DELOC INDIGENĂ?!
Când s-a aprobat un regulament european şi s-a cerut punctul de vedere al României, funcţionarii MADR au transmis ca salcâmul să fie scos de la plata pe subvenţie, din două motive: că este invaziv şi că nu-i specie indigenă! „Oare, au înnebunit salcâmii?! Până acum, nici un salcâm nu a luat-o la vale pe arătură ca să se spună despre el că este specie invazivă! Şi că nu este indigen. Dar sunt alte specii eligibile la plată, cum este Paulownia, originară din China! Oricum, se pare că salcâmul este mai indigen decât Paulownia!”, a sărit ca ars Gheorghe Albu. Salcâmul e specie forestieră rustică, ea creşte destul de bine în condiţii de secetă, cum e în Dobrogea, într-un deceniu ajunge la stadiul de masiv. Apoi, este o specie meliferă şi, nefiind tratată, oferă cea mai căutată miere de albine. Terenurile care ar putea face obiectul împăduririlor sunt digurile şi canalele de irigaţii părăsite, zonele din jurul obiectivelor social-economice. Numai să existe interes şi preocupare din partea factorilor decizionali.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 564 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?