Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Atenţionări de primăvară la semănăturile de toamnă

Publicat: 05 aprilie 2021 - 21:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Încercate de afide, atinse de valurile de frig, invadate de rozătoare şi sub presiunea bolilor, culturile de toamnă rezistă. Băltirile şi vremea rea ar putea să pună probleme, dar fermierii speră la un sezon agricol bun. 

Claudiu Vezeanu, din Radomireşti, jud. Olt, are însămânţate cu grâu, orz şi rapiţă 1.000 hectare de teren. Lanurile sunt într-o stare de vegetaţie foarte bună, cum nu au mai fost de trei-patru ani. “Am putut să fertilizăm, prima tranşă, în schimb din pricina vremii reci nu am putut erbicida rapiţa”, spune fermierul.

 

Însămânţări în grafic

 

Pe 27 februarie a înfiinţat cultura de mazăre pentru zona verde, pe 64 ha, în condiţii foarte bune. La o săptămână au apărut ploile şi plantele au avut parte de o răsărire uniformă. Claudiu Vezeanu mai are de semănat doar 300 ha cu floare şi porumb. „Când vor fi 7-8oC în sol, pornim utilajele. Terenu-i arat din toamnă, vom realiza o trecere uşoară cu un combinator. Avem reglată o semănătoare performantă ce va lucra în două schimburi, cu o viteză de lucru de 80 ha/zi. Sperăm ca în cel mult 4 zile să finalizăm semănăturile de primăvară”, adaugă Claudiu Vezeanu.
În Radomireşti, a plouat la mijlocul lunii martie, circa 100 l/mp, şi au început să se vadă băltirile. Însă s-a refăcut rezerva de apă în sol!

 Claudiu-Vezeanu_1_b

Atacul şoarecilor de câmp

 

În sudul ţării, semănăturile de toamnă sunt sub asediul dăunătorilor. „Dacă anul trecut am avut atacul moliei verzei la rapiţă şi nu l-am putut controla cu toată schema de tratament, acum au apărut şoarecii de câmp. Invazia rozătoarelor asupra culturilor e sub pragul economic de dăunare. Manual nu se poate interveni că sunt prea multe galerii, ar trebui ceva mecanizat... Noi sperăm ca ploile să rezolve problema”, susţine Claudiu Vezeanu.
Agrotehnica în combaterea rozătoarelor recomandă:
• Blocarea căilor de acces prin brazde adânci sau şanţuri în jurul culturilor;
• Distrugerea galeriilor şi cuiburilor prin praşile;
• Efectuarea la timp a recoltării;
• Strângerea resturilor vegetale de pe câmp;
• Ogoritul până la 30-40 cm;
• Săparea şanţurilor de protecţie în jurul depozitelor de furaje.

 

Vasile Vlase, „răstignit” între câmp şi solar!

 

„Am încheiat semănatul mazărei pe 18 ha, avanpremieră la campania de prăşitoare”, ne-a declarat Vasile Vlase, fermier din Matca, jud. Galaţi. Între timp, munca lui s-a mutat în solar, activitate pe care o cunoaşte de mic copil. A terminat de plantat roşiile, ardeii şi castraveţii, pentru a ieşi cu „trufandale” înainte de Paşti.
Din toamnă, are însămânţate cu cereale păioase 180 ha. Lanurile au fost erbicidate, fertilizate şi tratate cu un fungicid, astfel încât sunt curate, bine hrănite şi sănătoase.

2 vasile vlase_b

„Lucrez în jur de 400 ha, că am mai luat teren în arendă; când încă nu se vorbea de pandemie, am reuşit să retehnologizez ferma cu: semănătoare, disc, plug şi combină, investiţie de peste 300.000 de euro!”, susţine fermierul.
La jumătatea lunii, va intra la semănatul prăşitoarelor cu băiatul lui, George Iulian Vlase. Tânărul va avea de însămânţat peste 200 ha cu floarea-soarelui şi porumb. El speră ca acest sezon să fie mult mai productiv decât cel precedent, care a fost un dezastru!

 

Orzul, greu încercat de afide şi de ger

 

După zvântarea solului, în urma precipitaţiilor de 30 litri/mp, în ferma Brateşleg (de lângă Galaţi), Alexandru Marciuc a început semănatul legumelor: morcovul, păstârnacul, ceapa şi va continua cu prăşitoarele. Ritmu-i bun, mobilizarea ireproşabilă.
Cerealele păioase (220 ha) cresc şi se dezvoltă destul de bine. „Orzul a fost un pic afectat de valul de frig de -15oC, aparatul foliar îngălbenindu-se niţel. În toamnă, cultura a fost atacată de afide şi am intervenit cu un insecticid şi, preventiv, cu un fungicid pe bază de tebuconazol”, susţine tehnologul.

Zilele trecute, a fertilizat păioasele cu 140 kg/ha de uree. „Nu am intrat la tratamentele fitosanitare, pentru că a fost frig. Terenu-i gata de semănat pentru 80 ha cu floarea-soarelui, 110 ha cu soia şi 300 ha cu porumb. Schema de fertilizare cuprinde produse de la Azomureş: NPK 18:18:0 cu microelemente (250 kg/ha) pentru porumb şi triplu 15 cu sulf (250 kg/ha) pentru floarea-soarelui”, explică Marciuc.

3 alexandru marciuc_b

Mai aerisită, soia semănată la 70 cm!

 

Noutatea tehnologică introdusă la soia este însămânţarea cu semănătoarea de prăşitoare. „Avem o maşină de precizie Kuhn Maxima 2 reglată la 70 cm între rânduri. Am testat tehnologia în anii trecuţi, iar rezultatele au fost neaşteptate: cultura s-a prăşit foarte bine, solul a fost mai aerisit şi am avut o cultură fără buruieni şi sănătoasă”, precizează specialistul.
Ferma Brateşleg are 320 ha destinate cultivării legumelor de câmp, suprafaţa de morcov (cultură profitabilă) crescând de la 90 la 120 ha. Din depozit livrează ritmic: sfeclă, păstârnac, sfeclă roşie, pătrunjel rădăcină şi ţelină.

 

Aridizare şi plante afectate de ger

 

Daniela Trifan, directorul SCDA Brăila, avertizează:

  • În zona de sud-est aridizarea se accentuează;
  • Rezerva de apă din sol (0-25 cm şi 25-50 cm) este bună;
  • La rapiţă, frigul a necrozat părţi ale aparatului foliar;
  • Orzul înfiinţat timpuriu are aparatul foliar redus;
  • Mazărea a fost atacată de Sitona lineatus - gărgăriţa frunzelor de mazăre.

În judeţul Timiş, şi-a făcut simţită prezenţa ”septorioza frunzelor” la grâu. Frecvenţa şi intensitatea atacului este îngrijorătoare! CLICK AICI şi vezi cum poate fi gestionată această boală!


un articol de
Marian MUŞAT

Vizualizat: 732 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?