Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ATENŢIE la atacul de Tanymecus! RĂŢIŞOARA face nerentabilă cultura de PORUMB

Publicat: 30 aprilie 2017 - 11:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În prezent, Tanymecus dilaticollis câştigă tot mai mult teren în România, afectând puternic plantaţiile de porumb. Dacă UE ar trece de la restricţionarea neonicotinoidelor, la interzicerea lor totală, atunci cultura porumbului la noi în ţară ar putea deveni incertă.

Porumbul şi răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) nu au aceeaşi origine, cultura provine din „Lumea Nouă”, iar insecta îşi are „rădăcinile” undeva în Asia Mică. Până să fie adus porumbul în „Lumea Veche”, Tanymecus era prezent în natură, pe flora spontană, oamenii neluându-l în seamă. Abia în 1834 a fost identificat pentru prima oară de către Gyllenhal. Iar în anul 1882 a fost identificat ca dăunător la cultura porumbului. Dar „explozia” s-a produs odată cu creşterea suprafeţelor ocupate cu această cultură şi cu practicarea în exces a monoculturii.

Cercetări pentru reuşita din prima a culturii de porumb
Fiind un dăunător care trăieşte în sol mai mult de trei sferturi din viaţă (stadiile de ou, larvă, pupă, adulţi hibernanţi), oamenii nu îl observau decât atunci când atacul adulţilor la tinerele plăntuţe era ridicat; deci când cultura dispărea şi fermierii trebuia să reînsămânţeze porumbul. În anii cu primăveri secetoase şi călduroase (în condiţii favorabile insectei), atacurile erau aşa de ridicate, încât porumbul era semănat de 2-3 ori în decurs de o lună. Cercetarea agricolă românească, atât înainte de Al Doilea Război Monidal, cât mai ales după anii ’50, a făcut cercetări amănunţite privind biologia insectei, precum şi tehnologiile de combatere a dăunătorului. La început câmpurile se prăfuiau cu produse cloroderivate. Metoda de combatere nu era eficace, iar pentru mediul înconjurător avea efecte catastrofale.
S-a trecut la tehnologia tratamentului seminţelor, cu produse pe bază de carbofuran. Aici, Institutul de la Fundulea, prin cercetările efectuate de Paulian (mulţi ani şef al Laboratorului de Protecţia Plantelor), a avut un rol deosebit. Practic, acest tratament al seminţelor a dus la o reuşită din prima a culturii de porumb, s-a produs un adevărat „boom” economic şi agronomic, această nouă tehnologie de protecţie a porumbului a dus la creşterea rentabilităţii acestei culturi, în zonele de sud şi de sud-est, acolo unde Tanymecus are cele mai favorabile condiţii de dezvoltare, formând populaţii numeroase. Tratamentul seminţelor proteja plantele de porumb şi de atacul altor dăunători problemă, cum ar fi viermii sârmă (în zonele de favorabilitate ale acestuia).

Rotaţia culturii ca metodă de prevenţie
Pe lângă combaterea chimică, s-au efectuat recomandări privind rotaţia porumbului ca măsură eficace de prevenire a atacului. Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor, densitatea dăunătorului a scăzut sub pragul economic de dăunare (PED). Cercetări ulterioare, efectuate la Fundulea de către Bărbulescu, Voinescu, Popov sau Vasilescu, au avut drept rezultat introducerea unei noi generaţii de insecticide, ca tratament la sămânţă, cu toxicitate redusă faţă de mediul înconjurător, iar dozele aplicate erau mai scăzute decât cele de carbofuran.
În anul 2007 s-a încheiat o eră în protecţia plantelor, odată cu interzicerea folosirii carbofuranului, din cauza toxicităţii ridicate faţă de mediul înconjurător şi pentru oameni. Astfel că pentru tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui au rămas disponibile doar insecticidele neonicotinoide.
Anii au trecut, agricultura s-a fărâmiţat, mai ales s-a polarizat, există exploataţii foarte mari, dar şi exploataţii mici (milioane de propietăţi), acolo unde fermierii cu 1-3 hectare seamănă porumb în monocultură chiar şi 10-15 ani la rând, fără efectuarea unui tratament la sămânţă. Plus că au existat, până nu demult, numeroase terenuri pârloagă. Toate acestea au dus în timp la creşterea rezervei dăunătorului în zonele de favorabilitate ale acestuia. Ca urmare a încălzirii globale, s-au înregistrat atacuri şi în zone considerate mai puţin favorabile (Botoşani, de exemplu). Ba mai mult, insecta se pare că a „trecut Carpaţii”, fiind semnalată în jud. Sibiu.

Ce au descoperit inspectorii CE în ferma lui Sitaru?
„Lovitura de graţie” pentru fermieri a venit în anul 2013, odată cu directiva CE nr. 485/2013, prin care se restricţionează folosirea neonicotinoidelor la culturile de primăvară sau la rapiţa de toamnă, pe motiv că ar fi responsabile pentru declanşarea sindromului depopulării coloniilor la albine. Odată cu această directivă, au început controversele între agriculturi şi apicultori, în ţara noastră, deşi studiile ştiinţifice internaţionale privind rolul insecticidelor (şi a neonicotinoidelor în special) nu au ajuns la un numitor comun, deci nu putem „inculpa” neonicotinoidele pentru dispariţia albinelor, aşa cum nu le putem nici disculpa.
Odată cu această directivă UE, nu a rămas nici un insecticid omologat pentru tratamentul seminţelor de porumb împotriva răţişoarei. Prin urmare, în ultimele patru primăveri, România a notificat Comisia Europeană pentru obţinerea autorizării temporare privind tratamentul seminţelor cu neonicotinoide. Nedumeriţi de faptul că cerem în fiecare primăvară autorizare temporară, cei de la UE, au făcut un audit acum doi ani, în ţara noastră. Printre locurile vizitate a fost şi ferma lui Nicolae Sitaru, iar când au văzut zece răţişoare pe planta de porumb, au fost de acord că în UE nu se confruntă cu aceste probleme entomologice.

Tratamentele în vegetaţie nu sunt o soluţie
Deocamdată nu s-a găsit nici o alternativă la fel de eficace pentru tratamentul seminţelor de porumb. Mai mult, ca urmare a restrângerii sortimentului de culturi, pe motiv de rentabilitate, a crescut procentul de porumb semănat după porumb. Colac peste pupăză, schimbările climatice din ultimii ani vin ca „o mănuşă” acestui dăunător, iubitor de căldură şi secetă. Uneori am impresia că ne-am întors în timp, iar fermierii din nou trebuie să semene cultura de mai multe ori, ca urmare a atacului răţişoarei din primăvară, fapt care mă face să mă întreb dacă acest lucru reprezintă progresul!
Tratamentele în vegetaţie, singure, nu pot să reprezinte o soluţie. Poate combate primul val de insecte, dar apoi vine al doilea val. Au existat cazuri în care fermierii au efectuat - atenţie! - şase tratamente în câteva zile! Acest lucru nu reprezintă o soluţie şi nu poate fi o recomandare. Omologarea produselor folosite ca tratamente în vegetaţie precizează clar că acestea se pot folosi ca „tratament de corecţie la culturile de porumb cu sămânţa tratată”. Prin urmare, prezentul este unul incert, iar dacă UE ar trece de la restricţionarea neonicotinoidelor, la interzicerea lor totală, atunci cultura porumbului la noi în ţară ar putea deveni incertă.

Tanymecus_b

Răţişoara porumbului, la suprafaţa solului

cultura-distrusa_b

Cultură de porumb netratată, distrusă total de Tanymecus

INSECTĂ IMPREVIZIBILĂ, GREU DE COMBĂTUT
Unul dintre motivele pentru care se găsesc greu soluţii alternative la tehnologia tratamentului seminţei reprezintă faptul că răţişoara porumbului este o insectă imprevizibilă, care are încă multe taine de descoperit. Acest lucru pare destul de greu de realizat în condiţiile în care specialiştii în protecţia plantelor, precum şi fondurile destinate cercetărilor în acest domeniu s-au împuţinat. De asemenea, este greu de obţinut un insecticid care să fie cu toxicitate zero faţă de mediu şi în acelaşi timp să aibă eficacitate maximă asupra organismului ţintă. Prin urmare, fermierii vor continua să aibă o „relaţie de lungă durată” cu acest dăunător, mai ales la sosirea primăverii.

Vizualizat: 6036 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?