Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ATENŢIA fermierilor se mută pe ÎNTREŢINEREA CULTURILOR

Publicat: 12 mai 2019 - 18:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După valul de ploi care a cuprins întreaga ţară încă din a doua parte a lunii aprilie, fermierii pot răsufla acum uşuraţi. Asta după ce situaţia devenise dramatică. Chiar ministrul Agriculturii, Petre Daea, trăgea un semnal de alarmă, declarând că în anumite zone ale ţării seceta se instalase în sol, în mod deosebit pe terenurile nisipoase ale României, în partea de sud şi de est.

 

Dar au venit în ultimul moment precipitaţiile (în unele judeţe s-au înregistrat, cumulat, şi 60 litri pe mp, fără a se consemna băltiri, pentru că solul era foarte uscat), care au înviorat câmpul, ajutând culturile de cereale păioase de toamnă şi de rapiţă să depăşească stresul hidric. Şi semnăturile de primăvară au beneficiat de ploi.
După stresanta campanie de înfiinţare a culturilor, fermierii trebuie să manifeste o preocupare constantă pentru îngrijirea culturilor, întrucât pentru agricultori “luna florilor” este mai… Întâi de toate, luna lucrărilor de întreţinere. În acest sens, agenda lucrătorilor ogoarelor este destul de încărcată, începând cu lucrările de grăpare, acolo unde s-a format crustă, fertilizarea culturilor prăşitoare şi erbicidarea pe vegetaţie, aplicarea unei udări de completare, doar dacă este neapărat nevoie, şi terminând cu tratamentele fitosanitare, conform buletinelor de avertizare întocmite de serviciul de protecţia plantelor.

VRANCEA
Însămânţări de primăvară pe ultimele suprafeţe
Date fiind precipitaţiile, dar şi temperaturile destul de scăzute din luna aprilie, chiar în ultimele două-trei săptămâni, fermierii din judeţul Vrancea au căutat să prelungească perioada însămânţării porumbului. „Apreciez că la data aceasta (sfârşitul lunii aprilie - n.r.), porumbul este însămânţat în judeţ în proporţie de peste 80 la sută. În zilelele bune de lucru s-a reluat semănatul în fermele care prezentau condiţii optime de lucru. Temperaturile nocturne au fost de circa 6-7 grade Celsius. Trebuie menţionat că precipitaţiile au fost bune pentru culturile de cereale păioase de toamnă. În rest, încă se mai acţionează pe ultimele suprafeţe pentru aplicarea erbicidării şi a tratamentelor de protecţie fitosanitară”, ne-a declarat inginerul Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea.

Rapiţa pune probleme cultivatorilor
Potrivit liderului cultivatorilor vrânceni, la cultura rapiţei, suprafeţele sunt diminuate enorm în judeţ; din ce s-a semănat în toamnă, s-au calamitat în jur de 55-60%, deci au rămas în cultură suprafeţe destul de mici şi nici acestea cu potenţial de producţie la nivelul hibrizilor utilizaţi. „Problemele sunt legate de densităţile neuniforme, cultura este şi destul de întârziată. Altădată, la vremea asta, rapiţa era înflorită şi avea o talie destul de mare. Or, acum e de-abia la prelungirea tijei, în boboc floral, pe alocuri. Deci, nu este o situaţie mulţumitoare la rapiţă. Toţi fermierii şi-au luat măsurile de protecţie fitosanitară a câmpurilor înverzite, se pregătesc să le erbicideze, să le trateze, unii sunt la cel de-al doilea tratament, nu au lăsat culturile netratate. Se poate afirma că nu este cazul unui atac excesiv de dăunători, pentru că şi vremea a fost destul de rece”, a explicat Constantin Bazon.

Cerealele păioase de toamnă sunt întârziate în vegetaţie
Aşadar, în cursul lunii mai rămân de semănat ultimele terenuri pregătite pentru porumb, precum şi lucrările de întreţinere. „Faptul că în toamnă nu am avut precipitaţii şi culturile au răsărit undeva în ferestrele iernii, asta a făcut ca şi culturile de cereale păioase să nu arate aşa cum ne-am fi dorit, mai ales acolo unde s-au semănat cantităţi mai mici de sămânţă, chiar densităţile sunt într-o mare suferinţă. Se constată şi o întârziere a stadiului de dezvoltare a culturilor de grâu, de orz, pentru că până acum cele două luni de primăvară au fost destul de reci. În ultimele trei săptămâni, încontinuu am avut, în cursul nopţii, temperaturi de 5 grade, 6 grade, uneori chiar s-au înregistrat dimineţi cu temperaturi de 0 grade şi cu brună la sol. Dar pentru că a plouat între 40 şi 50 de litri pe mp la nivelul judeţului şi se anunţă temperaturi pozitive, în mod sigur vom recupera decalajul ăsta pe care-l avem la vegetaţie”, a apreciat liderul cultivatorilor vrânceni.

Floarea-soarelui semănată... iarna!
Constantin Bazon lucrează circa 3.000 hectare de teren. În anul 2018, a avut grâu pe 1.100 ha, porumb pe 650 ha, rapiţă pe 1.050 ha, soia pe 100 ha, dar şi alte culturi de leguminoase - mazăre şi lucernă. Producţiile medii obţine au fost de 6.100 kg/ha la grâu, 9.100 kg/ha la porumb, 2.800 kg/ha la rapiţă şi 3.100 kg/ha la soia. Tot anul trecut a fost repus în funcţiune sistemul de irigaţii, ceea ce i-a permis să aprovizioneze cu apă o suprafaţă de 520 hectare. „Eu doresc ca Sfintele Sărbători de Paşti să mă găsească cu toate lucrările de întreţinere terminate la păioase, la rapiţă şi la semănarea porumbului. Dacă prind trei-patru zile de vreme bună, pur şi simplu am capacitatea să termin. Şi ca mine fac majoritatea fermierilor vrânceni. Am semănat din toamnă 1.300 de hectare de grâu şi 250 ha de orz. Rămân la ora asta în cultură cu 520 ha de rapiţă (din 1.100), dar care nici nu mă mulţumeşte pe deplin. Am de semănat 700 ha de porumb, din care mai am foarte puţin. Dacă mă lasă vremea, într-o zi-două am pus punct campaniei de semănat”, a susţinut fermierul.
Acesta a înfiinţat cultura de floarea-soarelui pe 100 hectare, încă din 22 februarie a.c., pe solele unde rapiţa a fost calamitată. Plantele sunt răsărite, arată bine, au trecut cu brio de mai multe brume.

„Dacă precipitaţiile vin la vreme, putem fi fermieri adevăraţi!”
„Lucrăm cu o formaţie de patru semănători, cu care pot face uşor 120-130 de hectare la zi. Sunt dotat cu maşini şi utilaje agricole performante, mărci de prestigiu: Amazone, Horsch. În fiecare an, testăm hibrizi şi produse noi. Fiind o competiţie acerbă între producători, companiile ies pe piaţă cu soluţii tehnologice inovatoare, cu sămânţă, pesticide ori îngrăşăminte dintre cele mai performante. Aplicăm în acelaşi timp îngrăşămintele concomitent cu semănatul, nu mai avem oameni care să ne deservească, avem utilaje la capul locului care încarcă-descarcă, maşinile au pe ele GPS, calculatoare, frigider şi aer condiţionat în cabină; din punctul ăsta de vedere, stăm bine. Dacă şi precipitaţiile vin la vreme, putem fi fermieri adevăraţi!”, a precizat fermierul vrâncean.

Bogdan Furfurică_b

BRĂILA
Semănăturile de toamnă sunt în grafic
Inginerul Bogdan Furfurică se întorcea din câmp când l-am abordat la fermă. Verificase starea culturilor şi era bucuros. „Îi mulţumim lui Dumnezeu că a plouat! La noi au căzut 15 litri de apă, care sunt aur pentru câmp la momentul ăsta. Nu este suficient, la seceta pe care am avut-o din toamnă, dar, cât de cât, culturile încep să se dezvolte”, ne-a declarat fermierul din Silistraru.
Semănăturile de toamnă sunt foarte frumoase. „Avem 600 de hectare de grâu şi de orz, din care nu a fost nevoie să întoarcem deloc. Rapiţă nu am pus, pentru că nu au fost condiţii şi nu am vrut să riscăm şi să semănăm în praf, cum se spune. Am aşteptat să plouă. Nu s-a întâmplat şi atunci am renunţat. La grâu am terminat erbicidatul, dar i-am dat şi nişte îngrăşăminte foliare pe bază de aminoacizi, ca să-l ajutăm să pornească în dezvoltare după ploaie”, a explicat cultivatorul.
Bogdan Furfurică a încheiat campania de semănat la prăşitoare cu două săptămâni înainte de Paşti, înfiinţând 250 hectare de porumb, 150 de floarea-soarelui şi 80 hectare de soia. A pus la treabă noua achiziţie: semănătoarea de precizie Tempo de la Väderstad, pe 8 rânduri, care oferă o productivitate superioară şi acurateţe înaltă la viteze mari. Având în vedere că vremea s-a încălzit, agronomul brăilean este pregătit cu fungicide şi insecticide pentru controlul bolilor şi dăunătorilor.

“An agricol foarte interesant”
„Anul mi se pare foarte interesant, acum nu pot să spun greu, că nu ştiu ce-o să fie. E o provocare în fiecare sezon de producţie agricolă. Ba bate vântul, ba nu plouă, ba ninge, ba vine un îngheţ târziu; sunt o grămadă de probleme care apar, dar încercăm să ne pliem şi să le rezolvăm şi să nu ne mai plângem!”, a conchis Bogdan Furfurică.

IAŞI
Înfrăţirea păioaselor e într-un stadiu slăbuţ
„Ceea ce pot să vă spun este că a dat Dumnezeu şi a plouat! Din discuţiile pe care le-am avut cu fermierii, media este de peste 30 de litri pe mp. Momentan, suntem în situaţia în care am pus un pic accentul pe întreţinerea şi pregătirea utilajelor agricole, deoarece la floarea-soarelui s-a însămânţat în jur de 80-90 la sută din suprafaţă, iar la porumb procentul este undeva la jumătate, în funcţie şi de zonă. În partea de sud-vest a judeţului Iaşi, s-a însămânţat un pic mai devreme, pentru că vremea a fost un pic mai călduţă, în timp ce pe zona centrală şi spre râul Prut s-a mers un pic mai încetişor”, ne-a declarat economistul Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi.
În fermele ieşene, se va relua semănatul la porumb atunci când condiţiile o permit, în principiu ar trebui să fi fost încheiate la sfârşitul lunii aprilie. Dar acolo unde va mai ploua şi nu vor fi condiţii corespunzătoare de pregătire, probabil că lucrarea se va duce cel târziu până la sfârşitul primei decade a acestei luni.
„Trebuie spus că sunt cultivatori care deja au terminat de semănat; aceştia s-au grăbit, s-au mobilizat, terenul a fost bine pregătit, mai ales acolo au fost arăturile executate din toamnă. Ploile au prins sămânţa în pământ şi să sperăm că şi temperaturile vor sălta, grăbind astfel dezvoltarea vegetativă a plantelor de cultură. La grâu, acolo unde cultura a fost un pic mai deasă, lanurile arată bine, sunt ajutate etapizat cu îngrăşăminte foliare. De asemenea, înfrăţirea este într-un stadiu destul de slăbuţ faţă de perioada în care ne aflăm; din lipsa precipitaţiilor, plecarea în vegetaţie a fost destul de anevoioasă”, a precizat liderul cultivatorilor ieşeni.
Emil Bălteanu a continuat afirmând că probleme foarte neplăcute a adus rapiţa, o cultură întoarsă de aproape toţi fermierii. Ceea ce a rămas este răsărită neuniform, pe de-o parte, iar pe de alta, unii dintre fermieri au constatat o presiune extremă din partea atacurilor de boli şi dăunători. Aşa că puţini cultivatori ieşeni vor face producţie de rapiţă anul ăsta.

Emil Bălteanu_b

Canalele pentru irigaţii vor mai aştepta încă un an apa
Producătorii agricoli ieşeni nu vor avea nici anul acesta canalele de irigaţii umplute cu apă. „Încercăm să facem ceva, ministrul Agriculturii, Petre Daea, ne-a vizitat prin martie, a dat asigurări că utilizatorii de apă vor avea canalele pline, dar lucrările nici pe departe nu vor putea fi încheiate. Reţeaua de canale de irigaţii pe care se doreşte să curgă apa nu au dale şi abia acum se toarnă cimentul, asta înseamnă că nu ştiu dacă anul ăsta vom avea apă pentru irigarea culturilor!”, şi-a manifestat regretul preşedintele ACCPT Iaşi.


„GREŞELI MARI ÎN PRELUCRAREA SOLULUI!?”
Avertismentul a fost dat de fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără: „Degeaba avem utilaje performante, nu ştim ce să facem cu ele! Facem greşeli mari în lucrarea pământului. Nouă ne lipseşte acel cultivator greu de primăvară! Nu are ce căuta grapa cu discuri sub nici o formă! Decât în cazuri când aveam greşeli, când nu se respectă codul de bune practici agricole sau când trebuie să se încorporeze masa verde în primăvară!”, a declarat preşedintele ASAS, prezent la o întâlnire cu fermierii gălăţeni.

 Agrocomert_b

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR!
Chichiş, încă o filială Agrocomerţ pe harta României! Agrocomerţ Holding SA a inaugurat, la mijlocul lunii trecute, un nou şi modern centru regional de service la Chichiş, în judeţul Covasna, pentru fermierii braşoveni şi covăsneni, şi nu numai, clienţi ai celor 21 de mărci de utilaje şi maşini agricole pentru care firma timişoreană este distribuitor, printre care menţionăm Claas, Lemken, Amazone, Siptec, Hawe, Mailleux, Geringhoff, Oehler, Papadopoulos, Fransgard, Nardi, Jeantil, Giunti, Seko, Rotagri etc.
În ultimii ani, Agrocomerţ Holding şi-a accelerat ritmul de deschidere a filialelor regionale proprii pentru cele 21 de judeţe acoperite în jumătatea de vest a ţării. După ce acum trei ani a pus în funcţiune al cincilea centru de service, la Lancrăm-Sebeş în judeţul Alba, în 16 aprilie a.c., oficial a devenit funcţională o nouă filială, la Chichiş, în judeţul Covasna. Astfel, firma cu sediul central în Banat şi-a extins masiv prezenţa în Transilvania. Iar seria inaugurărilor de noi puncte de service continuă cu deschiderea unei filiale şi în judeţul Bihor.
Detaliile investiţiei de la Chichiş le aflaţi într-un număr viitor al revistei Ferma. (Olivia FIRI)

 

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 293 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?