Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aşteaptă NOUA recoltă 2019 cu hambarele pline

Publicat: 22 iunie 2019 - 14:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La jumătatea lunii precedente încă mai erau producători agricoli cu silozurile pline de grâu. După ce anul trecut au plătit în natură arenda proprietarilor de terenuri, unii agricultori au adoptat strategia depozitării grâului rămas din recolta 2018. 

Evoluţia preţului la acea vreme nu era favorabilă vânzării grâului, aşa că, în aşteptarea unei cereri pe piaţă la un preţ cât de cât convenabil, au depozitat producţia până la noua recoltă. Preţul mult dorit nu s-a... arătat, iar acum, în prag de recoltare, fermierii care au decis să depoziteze vechea recoltă se văd cu hambarele ocupate.

Telu Voicu_b

Telu Voicu a rămas cu 13.000 tone de grâu pe stoc
În Dobrogea, inginerul Telu Voicu lucrează o suprafaţă de 5.000 ha, împărţită în două: în nordul judeţului Constanţa, în regiunea Cogealac - Fântânele, şi în sud, în zona 23 August - Mangalia. După recoltare, obişnuia să păstreze câteva luni producţia obţinută, în speranţa unor preţuri mai bune. În ultimii ani, fermierul şi-a impus o regulă de aur: să vândă grâul în perioada mai-iunie, atunci când trebuie să golească magaziile pentru noua recoltă. Strategia de stocare a dat rezultatele scontate de cele mai multe ori, preţul bobului auriu a fost cu mult mai bun decât cel de la recoltare. Însă nu şi anul acesta. La mijlocul lunii mai a.c., avea depozitată o cantitate apreciabilă de grâu - peste 13.000 tone, recoltă cu indici de panificaţie superiori. Ceea ce îi produce, realmente, o stare de îngrijorare. „E scăzut preţul acum în Portul Constanţa. Voi vinde doar atunci când cererea de grâu se va aşeza între 180 şi 190 de euro pe tonă”, ne-a declarat fermierul dobrogean.
Telu Voicu aşteaptă să se majoreze cotaţiile bursiere. Consideră că în ultimii ani, preţul inputurilor a crescut destul de mult. După statistica producătorului agricol, în anii din urmă, dacă vindea circa 4.000 tone de grâu, rămânea cu profit. Acum, la 5.000 tone vândute, abia îşi acoperă costurile de producţie, în condiţiile în care preţul de comercializare rămâne acelaşi.

Un tânăr fermier botoşănean performant
Tiberiu Nichiteanu, din satul Miorcani, comuna botoşăneană Rădăuţi-Prut, un fermier uşor trecut de 30 de ani, lucrează de aproximativ un deceniu o suprafaţă de teren de circa 1.300 de hectare, din care mai bine de 300 ha sunt în proprietate. Este absolvent al Facultăţii de Drept, dar nu a mai vrut să pledeze la bară, iar din anul 2008 s-a îndreptat spre agricultură! Potrivit fermierului (citat de botosăneanul.ro), firma Nicvitib SRL a fost înfiinţată de către tatăl său, Viorel Nichiteanu, în urmă cu 23 de ani. Fusese o veche secţie de mecanizare de pe vremea comuniştilor, cu maşini şi utilaje româneşti, cumpărată de la FPS. Activitatea a început prin a lucra pământul familiei, vreo zece hectare. De la an la an s-a dezvoltat, dotându-se cu maşini şi utilaje agricole dintre cele mai moderne, a căror valoare depăşeşte acum trei milioane de euro.
În anul 2014, Tiberiu Nichiteanu a primit premiul „Tânărul fermier al anului”, iar firma familiei - SC Nicvitib SRL - a fost cea mai profitabilă fermă din judeţ la acea dată.

“Vreau să extind spaţiul de depozitare cu încă 5.000 de tone”
“Am spaţii de depozitare pentru aproximativ 5.000 de tone, dar vreau să extind capacitatea de stocare a producţiei agricole la încă 5000 de tone. Încă nu m-am hotărât ce voi realiza: ori o magazie funcţională, ori nişte celule moderne, încăpătoare. Trebuie să văd pe cine găsesc să construiască; este o reală problemă cu forţa de muncă!”, a susţinut tânărul fermier.
Acesta se aşteaptă la producţii bune în acest an. Are un grâu excelent, cultivat pe o suprafaţă de 440 de hectare, precum şi rapiţă pe 140 ha.

“Mai am producţie pe stoc!”
“Se anunţă un an bunişor! Eu fac şi un pic de achiziţii în zonă şi vreau să depozitez o bună parte din marfă. Cam jumătate din producţie o păstrez, iar cealaltă jumătate o vând. Am depozitat în condiţii bune producţia din anul trecut. În lunile martie-aprilie am început să vând. Am avut strânse 2.100 tone de porumb, vreo 1.500 tone de grâu şi 850 tone de floarea-soarelui. Acum, am mai rămas cu o maşină de grâu şi cu două de porumb, pe care nu am apucat să le dau, că am avut treabă cu câmpul. Am fost ocupat cu semănatul culturilor prăşitoare, aproape 750 de hectare (280 hectare de floarea-soarelui, circa 300 hectare de porumb şi peste 150 hectare de soia)”, ne-a declarat fermierul din Miorcani.

Investiţiile în utilaje şi în irigaţii vor continua
Tiberiu Nichiteanu are în intenţie să continue programul investiţional din exploataţie. „Văd că a plouat bine şi nu mă mai grăbesc cu irigaţiile. În primăvara aceastui an aveam de gând să realizez un sistem local de irigaţii, în prima etapă să asigur udările pentru o suprafaţă de o sută de hectare. Există sursă de apă, că am terenurile pe malul Prutului. Dar lucrarea o amân, să mă eliberez un pic de presiunea lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole. De asemenea, trebuie să mai schimb din tehnica de mecanizare, dar acum prioritatea este silozul; am bani pregătiţi!”, şi-a prioritizat obiectivele de investiţii fermierul Tiberiu Nichiteanu.

 Tiberiu Nichiteanu_b

Tiberiu Nichiteanu: „Anul acesta am vândut destul de bine, zic eu! Floarea-soarelui am dat-o cu 1,38 lei pe kilogram, porumbul la 63 de bani/kg, iar grâul la 86 de bani kilogramul. Deci m-am mişcat bine!”


ÎNGRIJORARE MAJORĂ: ÎN DOBROGEA NU A PLOUAT!
Telu Voicu era destul de mâhnit când am vorbit luna trecută. Motivul? În Dobrogea nu prea plouă! „Nu ne-am întâlnit cu situaţii din acestea, nu-mi amintesc ca grâul să fi avut răsărirea în luna ianuarie. Câmpul nu arată foarte rău, dar acum plantele se află în fenofaza de burduf şi au mare nevoie de apă. Stresul hidric este maxim!”, ne-a declarat cu vocea scăzută cultivatorul care are în cultură peste 2.000 de hectare semănate cu grâu.


COTAŢII BURSIERE
Să vedem ce se întâmplă cu preţul grâului pe bursele internaţionale de referinţă! La mijlocul lunii aprilie a.c. se constata o scădere semnificativă. Bunăoară, după unele surse, preţul a ajuns în coborâre până la nivelul din iulie 2018! La Bursa de la Paris, grâul MATIF valora 183,50 euro pe tonă, în timp ce grâul tranzacţionat pe Bursa de la Chicago s-a poziţionat la 163,23 dolari pe tonă.
De asemenea, în a doua decadă a lunii mai a.c., cotaţiile bursiere (oferite în scop informativ de Kaack Terminhandel GmbH) erau de 168,75 euro pe tonă la grâu (în timp ce cu câteva zile în urmă fusese 185 euro/tonă!), 163,00 euro/tonă la porumb şi 358,50 euro pentru tona de rapiţă.
O analiză făcută la începutul anului de portalul AgroGo scotea în evidenţă faptul că în 2018 preţul grâului a urcat vertiginos în perioada recoltării şi imediat după. În luna iulie anul trecut crescuse cu peste 100 lei pe tonă, după care s-a stabilizat.

Primele culturi din noua recoltă
Să aruncăm o privire asupra preţurilor pentru sezonul 2019 la orz şi la rapiţă, primele culturi ce vor fi recoltate începând cu luna iunie, conform datelor AgroGo. Pentru orzul furajer (recolta nouă, livrare la recoltare), preţul de achiziţie a fost estimat de 714 lei/tonă (150 euro/tonă) în Portul Constanţa.
De asemenea, preţul la bursa MATIF pentru rapiţă era estimat la 1.725 lei/tonă (362,5 euro/tonă), mai mare faţă de cel de anul trecut, dar mai mic faţă de cel de acum doi ani. Preţul de achiziţie în Portul Constanţa a fost prognozat la 1.690 lei/tonă (3,55 euro/tonă).

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)

Vizualizat: 509 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?