Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Asolamentul modernizat

Publicat: 04 octombrie 2017 - 15:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

A scrie despre lucruri banale nu e tocmai simplu. Asolamentul s-a banalizat în aşa hal, încât mult prea mulţi se bazează pe memorie atunci când îl stabilesc, iar dintre cei care pun mâna pe creion şi hârtie (sau pe laptop) mulţi o fac într-o formă simplă.

Pentru aducere aminte, asolamentul este împărţirea terenului în parcele şi rotaţia culturilor pe aceste parcele. Din punct de vedere didactic, lucrurile stau foarte simplu. Pe hârtie parcelele sunt cât vrem noi să fie de mari şi de uniforme. Iar agrotehnica ne spune că este bine ca într-o fermă de cultură mare cerealele păioase să ocupe cam jumătate din suprafaţă.
Pornind de la aceste premise, dacă aţi întreba un fermier care lucrează 2.000 ha ce va semăna în această toamnă, foarte probabil că răspunsul ar suna cam aşa:
800 - 1.000 ha păioase şi 300 - 400 ha rapiţă, depinde de cum va fi vremea.

Profitabilitatea ca factor de decizie în amplasarea culturilor
Bine, bine, dar care este modernismul în această chestiune? Modernismul este că în stabilirea asolamentului trebuie inclus factorul economic. Ideea nu este nouă, raportată la scara agriculturii. Dar este totuşi atât de nouă, încât mulţi încă nu au auzit de ea. Eu am luat contact cu această idee acum 29-30 de ani. La scara istoriei putem vorbi deci de modernism. Este vorba de metoda A.R.C.A. - amplasarea raţională a culturilor agricole.
La început metoda poate să pară complicată. Şi aşa şi este, dacă vrem să ne bazăm numai pe memorie în aplicarea ei. Pusă pe hârtie, ea devine limpede. Şi este excelentă pentru că introduce profitabilitatea ca factor de decizie (alături de cei cunoscuţi) în stabilirea amplasamentului unei culturi. Şi asta se practica înainte de 1989! În esenţă, sunt introduse două noi criterii prioritare de amplasare a culturilor:
1. Importanţa economică a culturii pentru fermă. În afara preţului de piaţă al unei culturi, aici trebuie ţinut cont şi de costurile specifice de producţie, care cu siguranţă variază de la o fermă la alta. În funcţie de aceste criterii, pentru o fermă cel mai profitabil este grâul, pentru o altă fermă cea mai profitabilă este rapiţa sau floarea-soarelui, etc.
2. Favorabilitatea specifică a fiecărei parcele pentru fiecare cultură.
Prima la amplasare este cultura cu cea mai mare importanţă economică. Aici se ţine cont de cifra cea mai mare, în funcţie de produsul dintre cei doi parametri. Dacă într-o parcelă potenţial favorabilă se constată restricţii (biologice sau de altă natură) pentru eliminarea cărora costurile ar decădea importanţa economică a culturii, se renunţă la amplasarea ei în această parcelă.
Se continuă cu alegerea şi poziţionarea culturii de pe locul 2 din punct de vedere al importanţei economice. Apoi cea de pe locul 3 ş.a.m.d.
Structura culturilor este dată de însumarea suprafeţelor astfel rezultate. Să presupunem că pentru dumneavoastră grâul este cea mai profitabilă cultură (iar agrotehnica spune că este bine ca cerealele păioase să ocupe cam jumătate din suprafaţă). După terminarea amplasării culturilor, pe parcele veţi putea constata că, în funcţie de specificul unui anumit an agricol, din totalul de 2.000 ha aveţi amplasament foarte bun şi bun pentru 1.300 (sau numai pentru 700) hectare de grâu.

Modele de lucru pentru un asolament raţional
Pentru a vă ajuta, aveţi în tabelele 1 şi 2 două modele potenţiale de lucru. Primul este un tabel aproape complet, dar şi mai complex. Al doilea tabel este ceva mai simplu, cu mai puţine informaţii despre specificul fiecărei parcele. Aceste informaţii le avem însă pe fişe separate. Acest al doilea model îl folosim pentru o fermă care are în lucru aproape 400 de parcele.
Acesta este primul pas, faza de început, şi este bine să fie făcut încă înainte de a începe recoltatul primei culturi din anul curent. După amplasarea culturilor, începeţi analiza tehnologică pentru a evalua necesarul şi graficul de aprovizionare şi, implicit, fluxul de bani. Pentru aceasta:
- marcaţi parcelele unde sunt necesare lucrări agropedoameliorative. Aceste lucrări pot avea intervale scurte de timp pentru aplicare sau pot cere cantităţi mari de materiale care trebuiesc aprovizionate şi depozitate;
- evaluaţi volumul de lucru pentru eliberarea terenului de cultura premergătoare şi pregătirea de semănat;
- stabiliţi necesarul de sămânţă pe soiuri (hibrizi) şi prioritatea la semănat a acestora;
- stabiliţi necesarul şi sortimentul de îngrăşăminte chimice.

La ce bun tot acest efort?

Cultură de soia: zonă de deal din judeţul Timiş, aceeaşi fermă, acelaşi soi. Ani agricoli succesivi: 2016 şi 2017Cultură de soia: zonă de deal din judeţul Timiş, aceeaşi fermă, acelaşi soi. Ani agricoli succesivi: 2016 şi 2017Culturi de floarea-soarelui în parcele vecine
Nici nu vă puteţi imagina cât de util poate să fie! Un exemplu este în foto 1 şi foto 2. Deşi anul trecut soia a arătat excelent (pe unele parcele recoltând 5.800 kg/ha), totuşi în acest an soia ocupă numai 6% din suprafaţa lucrată. După cum se vede în foto 2, decizia a fost corectă. Şi aici situaţia este încă bună. Pentru că în zona de cernoziomuri permeabile (de ex. zona Lovrin - jud. Timiş) la aceeaşi dată multe culturi de soia sunt uscate de tot, se pot recolta.
Lucrul organizat mai ajută la estimarea reală a riscurilor asumate. De exemplu, în foto 3 observăm că semănatul întârziat uneori merge, alteori nu merge.
Cam aşa se începe. Şi se continuă cu efortul specific şi neapreciat al muncii de fermier (exploatat).


Text şi foto:
Octavian şi Mirela GULER


TABELUL 1: ROTAŢIA CULTURILOR - METODA DE LUCRU A.R.C.A.

 tabelul-1s117_b


TABELUL 2: PLAN PARCELAR ŞI ROTAŢIA CULTURILOR 2014-2018, ORDONAT PE ZONE

 tabelul 2s117_b

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)

Vizualizat: 1569 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?