Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Asolamentele furajere

Publicat: 15 februarie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ciuda tuturor progreselor făcute de cercetarea agricolă, în ţara noastră nu s-a putut generaliza încă un sistem judicios de producere a furajelor, menit să asigure eficienţa economică a fermelor zootehnice. Drept urmare, cei mai mulţi crescători de animale termină furajele înainte de noua recoltă şi sunt obligaţi să recurgă la soluţii improvizate, care îi costă foarte scump.

Click pe poza pentru galerie!

Aşa se explică faptul că, în ultima vreme, s-a răspândit ideea că în ţara noastră activitatea de creştere a animalelor nu este rentabilă, ba mai mult producătorii agricoli sunt sceptici când vine vorba să facă faţă concurenţei produselor provenite din import.

Astfel, s-a ajuns ca într-o ţară cu un potenţial agricol uriaş, aşa cum este România, să se importe peste 70 la sută din necesarul de hrană, tocmai din cauza faptului că preţul de cost intern este mai mare decât cel din import. Aşadar, ne confruntăm cu un dezechilibru economic care trebuie corectat fără întârziere.

 

Obiective: preţ de cost scăzut şi calitate

Cea mai realistă cale presupune organizarea raţională a producerii furajelor pe baze riguros ştiinţifice, deoarece preţul de cost al hranei pentru animale şi calitatea acesteia influenţează direct preţul de cost şi calitatea produsului fermei zootehnice.

În acest scop este necesar să încurajăm crescătorul de animale (prin subvenţii sau alte facilităţi) să-şi producă singur furajele necesare în propria lui fermă, urmărind îndeaproape cele două obiective: calitate şi preţ de cost scăzut.

Acest deziderat este posibil dacă, pentru început, se recurge la generalizarea ideii de asolament furajer privit ca element primordial al fermei zootehnice şi ca principiu de bază în producerea furajelor pentru toate categoriile de animale.

Tipuri de asolament furajer

Structura asolamentului furajer, mărimea solelor sau numărul de sole variază în funcţie de profilul fermei zootehnice, de animalele care se cresc, de numărul acestora, de zona climatică în care se află ferma, de posibilităţile de irigare etc. Pornind de la aceste caracteristici, oferim câteva exemple sumare de asolament furajer.

Pentru zone foarte secetoase, fără posibilităţi de irigare (sudul Olteniei, estul Bărăganului, sudul Moldovei): sparcetă în amestec cu obsigă, sola de perene 3-4 ani; sorg (Sorgum bicolor) boabe; borceag de toamnă + mei boabe; iarbă de sudan sau hibrizi de sorg x sudan, siloz sau masă verde; borceag de toamnă + mei boabe; orz de toamnă boabe.

Probabil că, în această structură vă surprinde recomandarea de a cultiva mei, deoarece mulţi agricultori consideră că acesta este un furaj destinat exclusiv păsărilor. Nu este aşa. Meiul uruit, adică semi-măcinat, este un excelent furaj pentru toate categoriile de animale, cu o valoare nutritivă egală cu cea a porumbului. În plus, meiul rezistă foarte bine la secetă şi are o perioadă de vegetaţie foarte scurtă.

Pentru zone secetoase, fără posibilităţi de irigare (Oltenia, Bărăgan, Moldova): lucernă, sola de perene care se menţine 4 ani; porumb boabe; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; porumb, siloz sau masă verde; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; orz de toamnă boabe.

Pentru zone de câmpie sau colinare, relativ bogate în precipitaţii, fără posibilităţi de irigare (Banat, Câmpia Transilvaniei, Nordul Modovei): lucernă în amestec cu golomăţ, sola de perene de 4 ani; porumb boabe; soia boabe; porumb siloz sau masă verde; borceag de toamnă + iarbă de sudan, masă verde sau siloz; orz de toamnă boabe.

În zonele colinare umede şi reci, sau pe podzoluri, în loc de lucernă se cutivă trifoi roşu, în cultură pură sau în amestec cu păiuş de livezi.

Pentru fermele care au posibilităţi de irigare, ceea ce este ideal în producerea furajelor, nu este cazul să facem recomandări, deoarece fermierii ştiu ce este mai rentabil să cultive. Ei vor prefera, fără îndoială, asolamente furajere bazate pe lucernă, porumb, soia şi sfeclă furajeră.

La fermele zootehnice irigate este important ca sistemul de irigare să permită folosirea apei exact în momentele critice ale plantelor şi să nu coste prea mult, astfel încât producerea furajelor şi implicit creşterea animalelor să fie rentabile.


BENEFICII

Indiferent de sistemul de furajare, “proaspăt” (verde), “din stoc” (conservat) sau mixt, cheia succesului o deţine asolamentul furajer, din următoarele considerente:

- aliniază plantele furajere cu soiurile cele mai bine adaptate unei anumite zone pedo-climatice;
- prevede succesiunea raţională a acestora în rotaţia de la un an la altul pe o solă, fapt care reduce cantitatea de îngrăşăminte chimice necesare;
- asigură organizarea în teritoriu a producerii furajelor cu posibilitatea mecanizării totale;
- permite aplicarea celor mai eficiente recomandări agro-fitotehnice pentru obţinerea unor cantităţi mari de furaj bogat în substanţe nutritive la un preţ de cost cât mai mic.

Vizualizat: 1104 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?