Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ASAS, deputatul şi ogorul

Publicat: 03 martie 2020 - 16:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ce legătură există între activitatea parlamentară şi statutul unor terenuri agricole aparţinând Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice?

Una reglementată legal, desigur, având temeiul chiar în Constituţia României, art. 112, (1): ”Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”. În baza acestui drept constituţional, deputatul Dănuţ Păle, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, a interpelat ASAS (instituţie publică aflată în coorodonarea ministrului Agriculturii) cu privire la statutul unor terenuri agricole din judeţul Buzău, mai exact din comuna Ruşeţu.

Terenuri agricole în Câmpia Bărăganului_b

Demnitarul întreabă

Dănuţ Păle, medic veterinar de profesie, a ajuns deputat de Buzău în 2016, fiind membru PSD. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul cdep.ro, deputatul a deţinut înainte funcţii în cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din România şi a activat, de asemenea, în sectorul privat, fiind mulţi ani administrator la S.C. Biovet 96 S.R.L Buzău şi membru CA / preşedinte CA la S.C. Prestcom Serv S.A Buzău. Ajuns deputat în 2016, a devenit membru al Comisiei pentru Agricultură, unde deţine, din 2017, funcţia de vicepreşedinte. În 16 octombrie 2018, Păle a trimis către MADR, cu menţiunea „în atenţia domnului Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice” (ASAS), câteva întrebări privind ”statutul suprafeţei de teren de 1779,49 din comuna Ruşeţu, judeţul Buzău”, teren primit de ASAS în baza titlului de proprietate 56216/37 din 3 iulie 2007. Considerând că ”scopul unei Academii care îşi merită numele este cel de a se concentra în primul rând pe cercetare şi pe inovaţie în domeniul de activitate”, deputatul Dănuţ Păle l-a întrebat pe preşedintele Valeriu Tabără dacă terenul respectiv a fost arendat unei societăţi comerciale. Dacă a fost arendat, care sunt avantajele ASAS? Şi ultima întrebare: ce suprafaţă din total este utilizată în scopul cercetării?

Terenuri agricole în Câmpia Bărăganului_b

Academia răspunde

Deputatul a primit răspunsurile în 23 noiembrie 2018 şi a aflat că din totalul suprafeţei de 1779,49 ha, 1680,38 ha sunt arendate unei firme private, iar diferenţa reprezintă păduri care se află în administrarea Ocolului Silvic Buzău. Din cele 1680,38 ha arendate, 1277 ha sunt teren arabil, 288,44 ha sunt păşuni, 49,27 sunt cc (probabil terenuri destinate cercetării), iar 64,79 ha sunt alte terenuri. ASAS a mai precizat că una dintre obligaţiile contractuale este aceea ca terenul arendat să fie folosit în scopul realizării activităţii de cercetare ştiinţifică şi multiplicare a materialului biologic, realizat în institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cât şi pentru testarea unor noi soiuri şi hibrizi de cereale şi plante tehnice din import, solicitate de arendator. Totodată, ASAS l-a asigurat pe deputat că banii încasaţi din arendă, după achitarea impozitelor, sunt cheltuiţi în ţară pentru realizarea de investiţii la imobile - construcţii proprietate ASAS, pentru înfiinţarea de plantaţii noi, precum şi în scopul finanţării de proiecte de cercetare-dezvoltare derulate de Fundaţia ”Patrimoniul ASAS” în calitate de autoritate contractantă, cu unităţi de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea ASAS.
Deputatul ceruse şi copii ale contractelor de arendă, dar nu le-a primit în răspunsul semnat de ministrul de atunci al Agriculturii, Petre Daea, fiindu-i indicat parlamentarului să se adreseze direct ASAS. Or, ASAS se află în subordinea MADR, astfel încât deputatul Dănuţ Păle era invitat să se plimbe de la Ana la Caiafa, fără să afle nimic. Nu i s-a spus nici măcar numele firmei private care a primit terenul în arendă.

Dănuț Păle_b

Lista de cheltuieli

Nemulţumit de răspunsurile primite, deputatul de Buzău a cerut, în 12 martie 2019, detalii. A întrebat din nou ASAS cât din suprafaţa totală a terenului se utilizează în scopul cercetării? A cerut lămuriri privind proiectele de cercetare desfăşurate pe această suprafaţă şi beneficiile pe care ASAS le obţine de pe urma contractului de arendă încheiat cu firma privată. Academia a răspuns după o lună, precizând că ”suprafaţa arabilă este utilizată pentru producerea seminţelor de grâu, orz şi floarea-soarelui”. În plus, ASAS i-a comunicat deputatului o listă cu cheltuielile prevăzute pentru 2019 la nivel naţional: finanţarea finalizării contractelor de cercetare cu suma de 749.000 de lei; plata impozitelor (510.000 de lei), din care pentru Ruşeţu pe anul 2019, suma de 104.521 lei; taxe pentru soiuri şi brevete - 20.000 de lei; cadastrarea construcţiilor proprietate ASAS, 195.000 de lei; evaluări şi expertize (130.000 de lei); înfiinţare de plantaţii de măr şi cireş (fără sumă precizată n.n.); întreţinere şi reparaţii clădiri (586.474 lei); cheltuieli pentru plata pădurilor (20.000 de lei) şi pentru publicaţii, 30.000 de lei.
Academia a oferit şi răspunsuri suplimentare despre cheltuielile efectuate în anii anteriori, mai exact în perioada 2013 - 2018: reabilitarea depozitului de mere de la Voineşti; reabilitarea serei de forţat viţe de la SCDVV Drăgăşani şi reabilitarea acoperişului de la combinatul de vinificaţie; reparaţii acoperiş depozit vinificaţie şi şapă armată la sera de altoit Drăgăşani; repararea acoperişului de la SCDVV Odobeşti. De asemenea, ASAS a înfiinţat o plantaţie de măr de 9 ha la SCDP Fălticeni şi o plantaţie de măr şi cireş, pe o suprafaţă de 15 ha, la Voineşti. Totodată, Academia a finanaţat, în perioada 2013-2018, proiecte de cercetare în valoare de 5.446.103 lei, la numeroase staţiuni de cercetare-dezvoltare din ţară: Drăgăşani, Iaşi, Voineşti, Miniş, Palas, Baloteşti, Nucet etc. De observat că printre staţiunile enumerate în răspunsul Academiei nu se regăseşte SCDL Buzău! Din răspunsul oferit de ASAS deputatului Dănuţ Păle mai aflăm că fosta staţiune de ovine Ruşeţu a fost încorporată ca bază experimentală în cadrul ICD pentru Ovine şi Caprine Palas, fiind în conservare până în momentul în care institutul poate angaja noi cercetători, care să relanseze activitatea la Ruşeţu.
Tot în 12 martie 2019, deputatul Dănuţ Păle şi-a concentrat atenţia şi pe un teren de 629,96 ha situat tot în comuna Ruşeţu. Deputatul a întrebat dacă terenul respectiv a aparţinut Institutului de Cercetări Zootehnice în perioada când acesta a funcţionat (perioada interbelică) şi dacă da, sub ce formă şi care sunt documentele care atestă acest lucru. Academia i-a răspuns că a revendicat terenuri care au aparţinut Institutului de Cercetări Zootehnice, în baza Legii 1/1926, fiind îndreptăţită să revendice aceste terenuri în baza Legii 72/2011 şi a Legii 45/2009, dar că terenul din Ruşeţu face obiectul unui litigiu cu Herghelia Ruşeţu.

Valeriu Tabara_b
DIN TAINELE ASAS

ASAS nu a precizat cum se numeşte firma privată care a arendat terenuri. Ce-i drept, nici deputatul nu a cerut acest lucru. A cerut copia contractului, dar Academia nu a pus-o la dispoziţie. Cel puţin, oficial, nu reiese acest lucru. Totodată, Academia nu a precizat care este suprafaţa rezervată cercetării, ce proiecte anume se desfăşoară pe suprafaţa destinată cercetării şi ce beneficii are în urma contractului de arendă de la Ruşeţu. ASAS a evitat răspunsurile concrete, la obiect, preferând să ofere o listă de cheltuieli efectuate în ţară. Tot ce a aflat deputatul şi implicit, noi, publicul, este că, într-adevăr, ASAS a arendat terenuri la Ruşeţu unei firme private.

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 397 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!