Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Arșița verii - proba de rezistență a culturilor

Publicat: 02 august 2016 - 19:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Recoltatul cerealelor păioase s-a încheiat cu producții bune pentru majoritatea agricultorilor. Privind prognoza agrometeorologică, fermierii situați în sudul, sud-estul și vestul țării care nu au reușit să-și rezolve problema irigării culturilor de soia, floarea-soarelui, porumb ș.a. au motive de îngrijorare. În condiții de secetă și arșiță, producția acestor culturi se va deprecia, coacerea se va instala forțat, fapt care va determina recoltarea lor mai devreme, cu precădere a soiurilor și hibrizilor timpurii. 

Click pe poza pentru galerie!

Trecem în revistă lucrările prioritare pentru această lună în cultura mare.

 

Pregătirea terenului pentru însămânțările de toamnă

Eliberarea terenului trebuia efectuată în paralel cu recoltarea speciilor de toamnă, pentru a putea executa în bune condiții lucrările solului, după cum urmează:

Scarificarea terenurilor eliberate de ape provenite din inundații are ca scop refacerea capacității de producție a acestor soluri, prin realizarea unui regim optim al apei, aerului și al elementelor nutritive și stimulează activitatea microorganismelor solului. Sporul de recoltă care se obține prin scarificare, comparativ cu aratul terenului la adâncimea de 25 cm, este de 15-30%, în funcție de cultură, și se menține ridicat în următorii 2-3 ani.

Afânarea adâncă trebuie făcută și pe terenurile cu strat puternic tasat în profunzime și se repetă la 3-4 ani. Lucrarea se execută la umiditatea optimă de 60-90% din intervalul umidității active (IUA). Scarificarea solului la umiditate mare (peste 90% din IUA), deși se realizează cu consum mai redus de carburanți și cu viteză de lucru sporită, nu este recomandată.

Creșterea porozității totale a solului prin scarificare, distrugerea hardpanului (talpa plugului) și mărirea permeabilității pentru apă sunt factori care îmbunătățesc atât capacitatea de înmagazinare a apei, cât și viața biologică din sol, prin schimbarea raportului între microorganismele aerobe și anaerobe, care reduc sau chiar distrug o serie de acumulări de substanțe nocive care dau naștere proceselor de gleizare, salinizare etc.

Arăturile de vară asigură pentru culturile care se seamănă toamna, cât și pentru cele care se vor semăna în primăvara anului viitor, condiții mai bune comparativ cu solele arate numai în toamnă. Adâncimea de efectuare a lucrării depinde de umiditatea solului, de planta pentru care se execută, de tipul de sol, de gradul de îmburuienare și de speciile de buruieni existente, de gradul de infestare cu boli și dăunători etc. În solele care corespund, sub aspect agrotehnic, a fi lucrate fără întoarcerea brazdei, se obțin importante economii de carburanți și o viteză mare a lucrării. Decizia alegerii variantei de lucru aparține fiecărui fermier, în funcție de condițiile din fermă și de dotarea tehnică a acesteia.

Fertilizarea de bază cu îngrășăminte cu fosfor, potasiu și îngrășăminte organice odată cu efectuarea lucrărilor solului este o condiție de bază a unei agriculturi performante. Eficiența acestei lucrări depinde în primul dacă se execută în conformitate cu rezultatele recentelor analize agrochimice. Numai așa vom ști care sunt elementele nutritive deficitare din sol, iar apoi corelat cu consumul specific al plantei pe care o vom cultiva, cu particularitățile soiului care se va semăna, caracteristicile climatice (regimul precipitațiilor din anul anterior), planta premergătoare și ce fertilizare s-a aplicat la aceasta, putem stabili corect doza pe care să o aplicăm, pentru a realiza nivelul de recoltă dorit. În caz contrar, totul este relativ, iar nivelul greșelilor care se fac și afectează cuantumul general al cheltuielilor, poate fi diminuat doar parțial și numai prin priceperea și experiența fermierului.

Atenție la reacția îngrășămintelor pe care le folosiți, nu utilizați îngrășăminte cu reacție acidă pe soluri acide sau îngrășăminte cu reacție alcalină pe soluri cu pH alcalin. 

Corectarea reacției acide a solurilor prin aplicarea amendamentelor cu calciu este prima condiție ca plantele să răspundă favorabil la îngrășămintele pe care le aplicați. Pe un sol cu reacție acidă, cu concentrație ridicată de ioni de aluminiu în soluția solului și cu o activitate redusă a microorganismelor, nu poți avea sporuri de recoltă datorate fertilizării ca și pe un sol cu reacția corectată. Pentru fiecare plantă, numai la anumite valori ale pH-ului poți avea recolte obținute în condiții de eficiență economică, iar valoarea pH-ului o poți cunoaște numai prin analiza solului, laboratorul menționând și doza necesară de amendamente (2-3-4 t/ha). Sub aspect economic, doza care se aplică este necesar să asigure neutralizarea a 75% din valoarea acidității hidrolitice(Ah).

 

Recolte promițătoare la floarea-soarelui 

Comisia Europeană de monitorizare a culturilor a prognozat încă de la sfârșitul lunii mai că recolta de floarea-soarelui din acest an va fi mai mare cu 5% față de recolta medie din ultimii cinci ani. Starea de vegetație a florii-soarelui în perioada de formare a capitului și a înfloririi este bună și în multe zone chiar foarte bună. Dar dacă în intervalul următor apare căldura excesivă, asociată cu seceta, recolta se diminuează și odată cu aceasta se reduce și conținutul de ulei (în special de acid linoleic), se intensifică respirația, scade rata fotosintezei nete, este încetinit transferul de substanțe asimilate spre achene. Irigarea culturii în aceste condiții este necesară și se motivează prin sporul de recoltă și calitatea acesteia.

Recoltarea mecanizată poate începe când umiditatea achenelor scade sub 15% și trebuie să se încheie cel mai târziu când umiditatea se reduce la 10%. Numai astfel se pot evita pierderile prin scuturare și decojirea semințelor în timpul recoltării. Combinele actuale bine reglate au pierderi la recoltare sub 3%.

 

Amplasarea rapiței: atenție la rotația culturilor 

Pregătirea patului germinativ, fertilizarea de bază și semănatul rapiței pentru ulei. Reușita unei culturi începe prin alegerea corectă a plantei premergătoare. Aprecierile unora că suprafața cultivată cu rapiță poate să ajungă la 25% din suprafața totală a fermei sunt exagerate și nu țin cont că în rotație rapița NU se poate cultiva nici după floarea-soarelui și nici după soia din cauza atacului de Sclerotinia sclerotiorum, iar hibrizii actuali nu au rezistență la această boală. În caz de atac, rapița nu poate reveni pe terenul respectiv decât după 7-8 ani. Suprafața cultivată cu floarea-soarelui a crescut mult în ultimul deceniu, iar la soia în următorii ani suprafețele vor fi în continuă creștere, pentru a nu mai fi tributari importului de soia din alte părți ale lumii. Este de reținut că cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase, mazărea, borceagul, cartoful timpuriu și trifoiul roșu arat după prima coasă.

În ceea ce privește pregătirea patului germinativ, indiferent de metoda de lucru aplicată, se impune ca solul să fie bine mărunțit, rapița fiind o plantă cu semințe mici, curat de buruieni, afânat la suprafață și așezat în profunzime, pentru a obține o răsărire uniformă.

Pentru a avea recolte motivate economic, în general, trebuie să fertilizăm cultura cu 80-180 kg azot, 60-100 kg fosfor și 60-100 kg potasiu. Întreaga doză de fosfor și de potasiu și 1/3 din doza de azot se vor aplica sub brazdă ca fertilizare de bază. Cei care folosesc îngrășăminte complexe de tipul 1:1:0 greșesc din start, deoarece rolul potasiului la această specie nu poate fi înlocuit. Sunt de preferat complexele cu raportul de 1:2:2, care asigură, pe lângă o nutriție echilibrată, și o bună rezistență la ger, la cădere și la boli. Aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide influențează favorabil atât mărimea recoltei, cât și conținutul de ulei. Câmpurile tehnologice organizate de diferite firme în toate zonele agricole importante au prezentat o diversitate impresionantă de hibrizi de rapiță, din diferite țări, creați în ultimii ani, productivi, cu conținut ridicat de ulei și cu însușiri morfo-fiziologice bune. Este greu de ales hibridul potrivit, orientați-vă după zona în care au fost obținuți și comparați condițiile cu cele din zona dumneavoastră, cât și după nivelul tehnologic pe care-l puteți asigura.

Combaterea buruienilor și a dăunătorilor trebuie făcută încă din toamnă, în funcție de condițiile concrete din fermă, folosind erbicidele și insectofungicidele potrivite situației. Semănatul începe în perioada 15-20 august și va continua până la 15-20 septembrie. Distanța între rânduri este de 25-37,5 cm, adâncimea de semănat - 2,5-3 cm. Cantitatea de sămânță trebuie să asigure 50-55 semințe germinabile/mp pentru a avea în primăvară 35-40 plante/mp. În stabilirea acestor elemente trebuie să acordați atenție condițiilor pedoclimatice din zonă.

 

 

ȘTIAȚI CĂ...

• după recoltare, în semințe au loc procese de polimelizare, apa liberă scade foarte mult, activitatea enzimatică se micșorează și se reduce respirația. Facultatea și energia germinativă este slabă. La grâu, în această perioadă se îmbunătățește calitatea glutenului, precum și însușirile de panificație;

• condițiile de păstrare pot modifica durata postmaturației, mai ales în acest an când coacerea semințelor s-a făcut în condiții mai grele(fie ploi prelungite, fie temperaturi ridicate);

• respirația semințelor are loc cu intensitate diferită în funcție de o serie de factori (umiditatea, temperatura, gradul de aerisire, integritatea semințelor, capacitatea higroscopică etc.

• coeficientul de respirație este raportul între volumul de CO2 eliminat și cel de O absorbit de sămânță. Când raportul este mai mic sau egal cu unitatea, respirația este aerobă și când depășește unitatea, e anaerobă. Creșterea coeficientului de respirație are loc și la semințele cu un procent mare de umiditate în cazul păstrării în condițiile unei slabe aerisiri. Boabele sparte și cele șiștave respiră mai intens decât cele normale. Boabele cu embrionii mari respiră mai intens față de cele cu embrionul mic. Umiditatea critică este cuprinsă între 14,5 și 15,5% la cereale și de 8-9% la oleaginoase.

 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 - 1-15 august 2016)

Vizualizat: 481 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?