Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Arătura rămâne lucrarea de bază a solului?

Publicat: 16 septembrie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Într-o recentă vizită de documentare în Insula Mare a Brăilei l-am auzit pe inginerul Lucian Buzdugan spunând că în incinta dintre ape s-a renunţat la unele lucrări de… manual

Click pe poza pentru galerie!

“În Insula Mare a Brăilei, 2012 a fost primul an în care, practic, nu am mai executat arătura. Am extins în toate cele 29 de ferme ale noastre sistemul minim de cultivaţie - minimum tillage. De 7 ani, noţiunea de culturi prăşitoare nu mai există în Insula Mare a Brăilei, nu mai prăşim, nu mai facem grapă oarbă la porumb, nu mai intrăm cu sapa rotativă”, a spus inginerul Lucian Buzdugan.

 

Plug lăsat la vatră

Aşadar, specialiştii din Insulă au decupat din manualul de tehnologie şi au scos din vocabularul activ al inginerului agronom expresia de “cultură prăşitoare”. De asemenea, tot ei au lăsat la vatră plugul, una dintre cele mai importante invenţii omeneşti, unealta care a făcut istorie şi a revoluţionat încă din zorii umanităţii dezvoltarea civilizaţiei, promovând pe scară largă sistemul minim de cultivaţie.

 

Lucrări minime cu utilaje Horsch

Potrivit lui Lucian Buzdugan, lucrările minime ale solului au apărut în contextul şi cu scopul optimizării relaţiilor dintre plante şi sol, al reducerii emisiei de bioxid de carbon în atmosferă prin diminuarea consumului de carburant şi pentru scăderea costurilor energetice pe unitatea de suprafaţă. “Insula Mare a Brăilei este situată într-o zonă lipsită de precipitaţii, fapt ce a impus sistemul minim de lucrări ale solului.

De aceea, am introdus sistemul lucrărilor minime cu utilajele Horsch. Noi executăm lucrări minime cu utilajul Tiger fără întoarcerea brazdei, care afânează solul. Dacă vom întoarce brazda, nu mai obţinem o mineralizare optimă a solului şi, ca atare, trebuie să mărim cantitatea de îngrăşământ chimic pe unitatea de suprafaţă. Pe lângă aceasta, pierdem apa din sol, iar microorganismele nu mai găsesc un mediu propice de dezvoltare.

La solicitarea noastră, compania Horsch a reproiectat cultivatorul Tiger pentru a fi prevăzut cu un dispozitiv de fertilizare. Astfel, administrăm fosforul la 15-20 cm adâncime, pentru a permite sistemului radicular al plantelor să-l asimileze. Avem 10 echipamente mari cu care lucrăm întreaga suprafaţă. De asemenea, azotul este asigurat prin fertirigare”, a precizat Lucian Buzdugan.

 

Producţii mari prin… reducerea costurilor

Tot în Insula Mare a Brăilei, agronomii aplică îngrăşământul de azot cu degajare lentă, pe care-l încorporează la aceeaşi adâncime de 15-20 cm, pentru ca rădăcinile plantelor să nu găsească numai fosfor, ci şi azot. De asemenea, la nivelul de încorporare a seminţelor se mai adăugă o doză starter cu azot şi fosfor, care reprezintă 20% din norma de îngrăşământ administrată pentru fiecare cultură înfiinţată. “Experienţa de până acum ne-a condus la economii semnificative în ceea ce priveşte costurile pe hectar, în sensul că am folosit carburant mai puţin, precum şi doze moderate de îngrăşământ, în jur de 200 kg de substanţă activă NPK şi, cu toate acestea, producţiile noastre sunt destul de mari la nivel european”, a concluzionat Lucian Buzdugan.

 

„Sunt partizanul arăturii!”

Iosif Ţicra - proprietarul fermei Agroleg Silistraru, care cultivă aproape 1.400 ha pe terasa Brăilei, spune că nu poate renunţa la arătură. „Unii specialişti susţin că această lucrare de bază cu care începe procesul de producţie agricolă este sfântă! În Insula Mare a Brăilei este un alt tip de sol, aluvionar, nisipos, cu o structură uşoară şi care poate fi lucrat mai lesne. Aici, pe terasă, este un sol de tip cernoziom castaniu, ceva mai pretenţios.

De altfel, prof.dr. Vasile Popescu, într-o publicaţie de specialitate, subliniază faptul că în urma arăturii de vară terenul se pregăteşte foarte bine, se înmagazinează apa în sol până în toamnă şi se asigură circa 100 kg de azot în sol prin încorporarea resturilor vegetale. De asemenea, se realizează mai bine combaterea buruienilor, iar grâul însămânţat în toamnă în teren arat prezintă o mai bună rezistenţă la ger şi la secetă. De aceea, eu sunt partizanul arăturii!”, ne-a declarat Iosif Ţicra.


Avem utilaje pentru orice tip de tehnologie

În exploataţia agricolă de la Agrimat Matca, judeţul Galaţi, arătura s-a executat în două schimburi prelungite, cu o formaţie de patru tractoare de mare putere, urmate de utilaje care au pregătit bine terenul, pentru a păstra apa în sol şi pentru a asigura un pat germinativ optim viitoarei culturi de rapiţă. “Sunt momente şi momente, nici un an nu seamănă cu altul. Avem utilaje cu care facem atât agricultură cu mimim de lucrări, dar şi agricultură clasică, pornind de lucrarea de bază - arătura”, ne-a declarat inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat.

 

Bolile îşi spun cuvântul

În continuare interlocutorul ne-a relatat că a participat la o întâlnire la ASAS pe tema importanţei lucrărilor solului, din care izvorăsc cele mai mari cheltuieli. La Academie, părerile au fost împărţite. “Noi avem posibilitatea să realizăm arătura de bază - aşa cum este anul acesta -, şi să încorporăm resturile vegetale sub brazdă, iar când e secetă putem să lucrăm cu scarificatoare. Din experienţa pe care o avem, în momentul în care am făcut scarificări şi n-am încorporat resturile vegetale la adâncime, atât la grâu, cât şi la rapiţă, bolile şi-au spus cuvântul, mai ales în anii secetoşi”, a precizat Gavrilă Tuchiluş.

Apoi, directorul Agrimat a dat exemplul anului trecut, când după eliberarea terenului s-a realizat scarificarea şi s-a însămânţat printr-o singură trecere. “Sigur că resturile vegetale nu s-au degradat, ploile au venit târziu în toamnă, iar în primăvară, temperatura n-a fost favorabilă pentru a descompune integral resturile vegetale, iar problema bolilor şi-a spus cuvântul. Trebuie să găseşti alternativa; nu-i o regulă generală să faci minim de lucrări. Trebuie să găseşti momentul şi specialistul care să decidă: arătură cu dezmiriştire sau cu minim de lucrări”, a conchis Gavrilă Tuchiluş.

 

„Eu lucrez pe două fronturi!”

Gheorghe Dediu cultivă 1150 de hectare în lunca Prutului. Fermierul ştie că în ultimul timp tehnologiile s-au schimbat şi mulţi agricultori preferă să nu mai facă arătura. „Eu lucrez pe două fronturi, acolo unde terenul este bătătorit vin cu o lucrare de scarificare la adâncimea de 40-60 cm, după care obligatoriu fac arătură. Nu doar că-i dă posibilitatea plantei de cultură să se dezvolte normal, dar se încorporează în sol şi resturile vegetale, care sunt un important depozit de azot. Pentru culturile de primăvară este obligatorie arătura adâncă. Deci scarificare şi arătură adâncă”, ne-a declarat fermierul.

 

Sistemul minim de lucrări merge mai bine primăvara

Gheorghe Dediu a explicat că pentru culturile de toamnă se poate realiza o arătură la 20 cm dar nu recomandă ca resturile vegetale să rămână la suprafaţă. „Nu înţeleg de ce alţii îşi doresc altă tehnologie. După opinia mea, doar primăvara trebuie realizat sistemul minim de lucrări, pentru a nu se evapora apa din sol. Cu asta sunt de acord, dar nu toamna. Toamna trebuie făcută lucrare gospodărească cu arătură adâncă, dacă vrei să ai o dezvoltare a plantei ca lumea!”, susţine specialistul.

 

În alegerea tehnologiei: clima, solul şi banii!

„Tehnologia este impusă de climă, de tipul de sol şi de... banii pe care îi ai”, susţine Viorel Matei, unul dintre fermierii cu experienţă în agricultură, care exploatează peste 3.000 ha în Banat. „Deocamdată, eu optez pentru a lucra intercalat, adică acolo unde se face scarificare, în următorul an să se realizeze o arătură. Dar nu şi în situaţiile excepţionale, când terenul este foarte greu; fireşte, atunci este necesar să se intre din nou cu scarificatorul”, ne-a declarat Viorel Matei.


Arăturile se fac cu cheltuieli mari

În continuare, fermierul a precizat că atunci când deficitul de umiditate din sol este ridicat, se impune o lucrare de scarificare. „La ora actuală, eu merg în mare măsură pe scarificare, în funcţie de planta premergătoare. Arăturile se fac cu un consum dublu de motorină.

De exemplu, dacă la o scarificare la 30-40 cm consum circa 14-15 l/ha, la arătură necesarul de carburant este dublu: 28-30 l/ha. Apoi, un scarificator în agregat cu un tractor de 250 CP fac în jur de 18-19 ha în 10 ore. Pe când la arătură se realizează în jur de 9-10 ha”, a explicat Viorel Matei.

 

Lucrările solului şi hrana plantelor

Specialistul a menţionat că în urmă cu trei decenii scarificări se realizau o dată la trei ani, în rest se executau arăturile. „Se spune că dacă faci scarificare, deci o lucrare mai superficială, se stimulează activitatea microorganismelor din sol. Dar tot aşa se spune că dacă se fac o dezmiriştire şi o arătură iar este benefic pentru sol şi pentru microorganisme în ceea ce priveşte acumularea humusului, prin faptul că resturile vegetale putrezesc.

Acolo unde solul permite, se poate lucra şi cu discul. Discuire nu poţi face în zona noastră, a Banatului, unde sunt terenuri grele. Pe solurile cu textura uşoară, nisipoase, unde ai cernoziom, poţi să facă lucrarea aceasta. Dar nu dau sfaturi, acolo unde se lucrează superficial, solului îi trebuie asigurată hrana minimă plantelor de cultură. Atunci când fac o arătură şi o scarificare aduc un plus de hrană din substanţe minerale. Totul depinde de condiţiile de climă, de sol şi de banii pe care îi ai!”, a concluzionat Viorel Matei.

 

În loc de concluzii

Am consemnat câteva opinii ale unor specialişti cu experienţă în agricultură. Fireşte, părerile sunt împărţite, tema de actualitate încă se mai află în dezbatere publică. Se pare că nici Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice nu a exprimat un punct de vedere limpede. Aşa că fiecare fermier are libertatea de a-şi alege singur tehnologia de lucru în funcţie de resursele materiale şi financiare.


INFO

REVOLUŢIA VERDE
Tehnologia “N-Fix”

Mai multe site-uri de specialitate - între care şi Azotic Technologies Ltd - anunţă că cercetătorii britanici de la Universitatea din Nottingham au elaborat şi înregistrat o nouă tehnologie prin care plantele de cultură îşi procură azotul din aer.

Fixarea azotului este procesul prin care nitrogenul este transformat în amoniac, condiţie vitală pentru dezvoltarea firească a plantelor. Cum plantele trebuie să obţină azotul din sol, se creează dependenţa de îngrăşământul sintetic de nitrogen.

Puţine specii de plante, mai ales cele leguminoase (mazărea, fasolea sau lintea) şi unele culturi furajere, au capacitatea de a-şi lua azotul din atmosferă cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot. Profesorul Edward Cocking, directorul Centrului pentru fixarea azotului în cultură, al Universităţii din Nottingham, a elaborat o metodă unică de a dezvolta bacterii fixatoare de azot în celulele din sistemul radicular al plantelor. Tehnologia “N-Fix”, care a fost licenţiată la universitatea britanică, nu are la bază modificarea genetică şi nici elemente de bioinginerie. Seminţele plantelor sunt acoperite cu aceste bacterii în scopul de a crea o relaţie de simbioză, reciproc avantajoasă, şi pentru a produce azot în mod natural.

Cercetătorii britanici doresc ca în următorii doi-trei ani noua tehnologie să fie lansată în piaţă.

Vizualizat: 2538 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?