Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aplicarea PROFITABILĂ a diverselor PRODUSE FOLIARE

Publicat: 05 decembrie 2019 - 10:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În vechile manuale de Agrotehnică şi/sau de Fitotehnie se folosea mai rar expresia „tehnologia agricolă” şi mai frecvent expresia „lanţul tehnologic” şi „verigile tehnologice”.

 

Şi nu întâmplător, ci pentru că se sublinia ideea că, la fel ca şi verigile unui lanţ, la vremea lor toate elementele de tehnologie sunt importante şi trebuiesc aplicate corect. În caz contrar, lanţul tehnologic, asemenea lanţului de fier, se poate rupe la veriga slabă. Sau faza tehnologică aplicată după ureche poate deveni „doaga“ scurtă din „butoiul“ agrochimic, ca producţie potenţială sau ca element de cost.

Foto 1 - Câmpul de experienţă cu soiuri şi foliareClick pe poza pentru galerie!

În zilele de astăzi asistăm la aplicarea pe dos a unei expresii contradictorii a vechilor activişti de partid: „Facem economie, oricât ne costă!” Atunci nu prea conta dacă economisirea directă poate avea consecinţe negative viitoare mai mari decât economisirea în sine. Acum nu prea contează dacă valoarea sporului de producţie este mai mică decât costul cu care s-a obţinut.
Din păcate, mulţi fermieri îşi doresc producţii cât mai mari şi neglijează total sau aproape total costul de producţie. Iar una dintre verigile tehnologice cu care speră să-şi împlinească dorinţa este aplicarea a tot felul de foliare.

În câmpul cu experienţe
Sperând să aducem un început de discernământ în folosirea acestor produse, vom prezenta rezultatele obţinute într-unul dintre multele câmpuri de experienţă (nu de demonstraţii) în care am aplicat diverse foliare la grâu.
Câmpul de experienţă în discuţie a fost realizat în anul agricol 2017-2018, lângă Timişoara, pe un sol de tip cernoziom. Aplicarea produselor foliare şi fertilizarea suplimentară tardivă cu azot a fost integrată în câmpul de experienţă cultivat predominant cu soiuri de grâu. Planta premergătoare a fost floarea-soarelui. Data semănatului: 03 noiembrie 2017. Fertilizarea a fost făcută cu 132 kg substanţă activă (s.a.) de azot şi cu 55 kg s.a. de fosfor. Au fost aplicate două tratamente fitosanitare în datele de 5 şi 29 mai 2018.
Aplicarea produselor foliare s-a făcut la 10 aprilie şi la 3 mai 2018. Fertilizarea suplimentară tardivă cu azot a fost aplicată la 13 mai şi a plouat în noaptea de după aplicarea azotului. Am folosit cinci foliare (cu compoziţie diversă), aplicate pe trei soiuri (pe un soi am administrat trei foliare), iar fertilizarea suplimentară am făcut-o pe două soiuri. Fotografiile 1, 2, 3 şi 4 arată ansamblul câmpului de experienţă (cu detalii de amplasare a variantelor în discuţie), aplicarea produselor şi recoltarea individuală a fiecărei parcele experimentale. Pentru că am recoltat şi cântărit fiecare parcelă experimentală, am prelevat material din fiecare variantă şi am trimis probele la analize de laborator pentru determinarea calităţii. Deci nu am făcut evaluări de producţie, nu ne-am lăsat impresionaţi de efectul vizual.

Condiţii pentru eficienţa tratamentelor
Rezultatele obţinute sunt prezentate în grafic (unde „q“ - chintal - echivalează cu 100 kg.), şi le interpretăm succint în continuare.
• Cea mai importantă variaţie a producţiilor este în legătură cu soiul.
• Acumularea de calitate se face în detrimentul cantităţii (soiul 4 în comparaţie cu ansamblul celorlalte soiuri).
• Aplicarea suplimentară tardivă de azot nu are sau are impact foarte mic în sporirea producţiei. Însă influenţează sporul de calitate, acolo unde este cazul. Căci la soiul 4, sporul de calitate este inutil. Dar la soiul 5 acesta poate depăşi un prag comercial de preţ. Deci fertilizarea suplimentară tardivă cu azot poate fi profitabilă numai la anumite soiuri, numai în condiţii comerciale favorabile şi numai în condiţii de ploaie după aplicare. În lipsa acestor condiţii, fertilizarea suplimentară cu azot este o cheltuială inutilă.
• În anul agricol 2017-2018, în acest amplasament şi în condiţii climatice favorabile, aplicarea de foliare nu a avut efect în creşterea producţiei. De ce? Pentru că ansamblul condiţiilor de vegetaţie a fost favorabil (vedeţi nivelul producţiilor obţinute) şi plantele s-au descurcat şi fără un ajutor suplimentar.

Putem concluziona că foliarele nu sunt bune?
Nu. Foliarele sunt bune. Numai că aplicarea profitabilă a acestora trebuie făcută cu discernământ şi acolo unde se estimează că plantele pot avea nevoie de ajutor.
Să exlicăm:
• Un câmp de experienţă se amplasează (sau aşa ar trebui) în condiţii iniţiale cunoscute ca fiind bune. Or, într-o fermă, o cultură se seamănă în condiţii diferite de subtip de sol, de calitate a lucrărilor solului, de plantă premergătoare, de epocă de semănat etc. În funcţie de aceste situaţii, acum teoretice, dar care devin în realitate foarte concrete, trebuie estimate riscurile potenţiale şi alese produsele potrivite. Nu se aplică orice şi oriunde, pentru că se pot crea dezechilibre. Nu este simplu, dar este profitabil. Şi nici un produs nu este o baghetă magică în măsură să corecteze tot ce nu s-a putut face. Ele ajută în anumite situaţii, dar nu înlocuiesc, de exemplu, lucrările de calitate ale solului, epoca optimă de semănat, planta premergătoare favorabilă, genetica soiului.
• Am menţionat anterior că „în condiţii climatice favorabile”. Deci se corelează prognoza meteo cu specificul zonei şi se aleg produsele potrivite. De exemplu, produsele care stimulează diviziunea celulară nu vor da rezultate bune dacă sunt aplicate în condiţii de secetă.
Desigur că toate acestea nu vor ieşi din prima încercare. Pentru că este nevoie de timp pentru a acumula experienţă practică. Şi nici atunci nu se poate lua cea mai bună decizie în absolut orice situaţie. Dar este profitabil de pus ordine în gânduri şi în fapte, pentru că se poate face economie de bani şi se poate obţine spor de producţie la locul necesar.
În vremea studiilor mele, profesorul Magdalena Georgescu ne spunea la şcoală că „Soiul este cel mai important mijloc de producţie în agricultură!” Am subscris (poate şi alţii) fără rezerve acestei afirmaţii. Acum afirmăm că ne-am înşelat. Omul este principalul mijloc şi principalul factor. Şi în agricultură.
Vă dorim vreme şi vremuri bune.

Text şi foto:
Octavian şi Mirela GULER


CEA MAI RARĂ MARFĂ...
Cea mai rară marfă este adevărul. Pentru că toată lumea îl caută, dar puţini îl cumpără. Pentru că toţi îl doresc, dar puţini îl preţuiesc. De ce? Pentru că, deseori, chipul adevărului este altul decât cel aşteptat şi nu confirmă părerile sau dorinţele oamenilor. Cu alte cuvinte, adevărul este adesea în contradicţie cu noi. Şi atunci, cum să placă? Cum să placă dacă nu ne face celebri sau profeţi? Şi ne mai mirăm că proliferează minciuna şi devine stare de normalitate...


Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 niembrie 2019)

 

Vizualizat: 1125 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!