Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Apa, "petrolul" viitorului

Publicat: 05 august 2019 - 10:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Spre sfârşitul anilor '70, profesorul englez John Waterbury, luând în studiu doar fluviul Nil, definea Hydropolitica ca fiind "o capacitate a instituţiilor geopolice ale lumii de a manageria resursele acvatice într-o manieră sustenabilă, protejând rezervele, înlăturând poluarea acestora şi preîntâmpinând eventualele conflicte ce pot apărea între state şi naţiuni". Între timp, însăşi definiţia a evoluat, cea mai uzitată formulă a Hidropoliticii actuale fiind „studiul sistematic asupra conflictelor şi cooperării dintre ţări cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă dulce de tip transfrontalier”.

 

Pe acest subiect, pentru cititorii revistei Ferma, am reţinut câteva semnale şi idei de larg interes prezentate la solicitarea noastră, în exclusivitate, de către profesorul Benone Păsărin, prorector al USAMV Iaşi şi membru în Grupul Operativ Mondial pentru Securitate şi Siguranţă Alimentară FAO-ONU.

Irigatii_b

Apa este slab manageriată durabil de către principalii consumatori
”Consumul mondial de apă, conform statisticilor, se ridică la circa 3.600 kmc pe an, adică aproximativ 25% din cantitatea de apă dulce regenerabilă la care are acces populaţia. În condiţiile în care populaţia planetei va creşte la 9 miliarde, nevoia de alimente sporind cu 70%, producţia ajungând la limitele sale superioare, rezerva de apă va fi tot mai mică, iar disputa pentru pământ fertil va căpăta valenţe tot mai complexe. Se estimează că aproximativ 70% din apa dulce exploatată este folosită în agricultură şi ramurile conexe ale industriei alimentare. În unele regiuni atinse de secetă, apa dulce este folosită chiar în exces, ceea ce creşte artificial producţiile agricole pe termen scurt, dar epuizează pânza freatică”, menţiona profesorul ieşean.

Disputele internaţionale pentru apă se vor intensifica
Ce este de făcut? Conform experţilor în domeniul conflictelor internaţionale pentru apă, disputele cu privire la apă pot avea loc atât în interiorul unei ţări, cum sunt conflictele tot mai dese dintre fermierii şi agricultorii aceleiaşi ţări şi conaţionalii lor din domeniul industrial, precum şi între ţări şi naţiuni riverane. La acest tip de conflict se adaugă, în mod cert, scăderea mai mult sau mai puţin bruscă a cantităţii şi calităţii apei, din motive naturale şi antropice, ceea ce poate submina stabilitatea internă a regiunilor şi naţiunilor, poate creşte rivalitatea dintre grupurile etnice sau provincii şi state. ”Aurelio Peccei, primul preşedinte al Clublui de la Roma, propunea încă din anul 1983 ca soluţie pentru astfel de probleme «cooperarea între state», considerând-o ca fiind în avantajul lor, deoarece «fiecare naţiune are o însemnătate fundamentală pentru toate celelalte naţiuni şi identitatea intereselor cere solidaritate». Peccei a identificat şi conexiunea care trebuie să existe, necondiţionat, între securitatea alimentară, în general, şi pace «văzută în sens larg atât ca pace între oameni, cât şi ca pace între om şi natură». Apa, în concluzie, este esenţială pentru echilibrul fiecărei societăţi. În acest context, sunt fundamentale politicile referitoare la utilizarea apei, acestea garantând stabilitatea naţională şi internaţională. De aceea, în primul rând trebuie conştientizată problema apei potabile, pentru ca ulterior să se poată interveni, din perspectivă mondială, însă ţinându-se seama de reperele concrete şi specifice fiecărui stat sau grup de state”, conchidea specialistul.
Există, totuşi, şi un aspect pozitiv al acestei crize, cu un impact ce nu se limitează doar la nivel de populaţie locală: se poate ajunge la o conştientizare a impactului pe care risipa acestei preţioase resurse îl are asupra umanităţii, în general, dar şi la o conştientizare a inegalităţilor globale privind consumul de apă potabilă.

Benone Păsărin_b
Benone Păsărin: “Deşi nu foarte mediatizate sau datorită identificării de cauze multiple, în ultimii 50 de ani au existat totuşi 37 de conflicte pentru apă, localizate teritorial, care pot reizbucni, motivat de faptul că 145 de naţiuni au părţi din teritoriu situate într-un bazin transfrontalier, iar 19 dintre bazine cuprind ca suprafaţă cel puţin cinci ţări. Spre exemplu, Brazilia, Argentina, Paraguay şi Urguay îşi dispută a treia rezervă de apă dulce a lumii, Mexicul şi Statele Unite ale Americii îşi revendică fluviile Colorado şi Rio Grande, Senegalul şi Mauritania depind eminamente de fluviul Senegal, iar Algeria, Libia şi Ciad deţin doar puţinele pânze freatice transfrontaliere. Bazinul Dunării este partajat şi el între nu mai puţin de 18 naţiuni”.

Apa_b
CEREREA DE APĂ VA DEPĂŞI RESURSELE DISPONIBILE
Câteva dintre cele mai importante zone agricole ale lumii se confruntă şi în prezent cu lipsa apei şi cu reducerea debitelor unor râuri, aşa cum sunt situaţiile din Estul Spaniei, din regiunea Great Plains a Statelor Unite ale Americii, din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord, din Vestul Indiei, din nord-estul Chinei etc. “Potrivit raportului Progress on Drinking Water, Sanitation and Hygiene, publicat de OMS şi UNICEF în anul 2017, 253 milioane de oameni a trebut să se deplaseze cel puţin 30 de minute pentru a se aproviziona cu apa necesară traiului zilnic. De asemenea, alte şase sute de milioane de persoane nu au acces la servicii de bază pentru furnizarea apei potabile, iar 2,1 miliarde de oameni nu dispun de apă potabilă în propriile locuinţe. Un alt studiu, efectuat în anul 2014, privind cele mai mari cinci sute de oraşe ale lumii, a relevat faptul că un sfert dintre acestea se află în situaţie de «stres hidric». De altfel, tot potrivit previziunilor ONU, în anul 2030 cererea de apă la nivel mondial va depăşi resursele disponibile cu circa 40 la sută, din cauza combinaţiei mai puţin fericite între schimbări climatice, acţiuni umane greşite şi creşterea populaţiei”, preciza Benone Păsărin.

 

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 165 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?