Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Analiza câmpului la intrarea în repaus vegetativ

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ultima lună a anului, în mai multe zone agricole ale ţării, lucrările în câmp intră în repaus. Ultimele suprafeţe pregătite pentru semănatul de toamnă au primit… “vizita de lucru” în patul germinativ a seminţei de grâu, iar miriştile eliberate de resturile vegetale au beneficiat de “botezul” plugurilor pentru arăturile adânci.

VRANCEA
Toamna ploioasă a revigorat câmpul
„A fost o toamnă lungă, permisivă, cu precipitaţii normale, chiar destule, au căzut exact în perioada optimă, astfel încât culturile de orz şi de grâu sunt răsărite şi înfrăţite în proporţie de peste 85 la sută”, a apreciat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.
Rapiţa este în grafic şi nu prea, cu plantaţii foarte bine încheiate sau în trei-patru frunzuliţe, unele cu densităţi normale, altele cu densităţi mai proaste, pentru că în luna septembrie precipitaţiile au fost mai sărăcăcioase şi răsărirea rapiţei a fost neuniformă. „În general, plantele de rapiţă au răsărit în urma fronturilor de ploi ulterioare, de la începutul lunii octombrie. Asta este situaţia, dar dacă va fi o iarnă blândă, foarte mari suprafeţe cultivate vor trece peste iarnă în patru-cinci frunzuliţe”, a precizat Constantin Bazon.
Aşadar, în judeţul Vrancea, puţini producători agricoli mai au de lucru în câmp. Liderul cultivatorilor de cereale şi plante tehnice a încheiat ogoarele de toamnă încă din prima decadă a lunii noiembrie.

grau sfarsit de noiembrie_b

„La rapiţă nu trebuie să ne îmbătăm cu speranţe”
„Am înfiinţate la această dată 1.200 ha de rapiţă, din care 100 ha le-am întors şi am semănat grâu. Avem şi 1.200 ha de grâu. Pe vreo 600 ha am executat ogor de toamnă, pe care voi veni cu porumb, mazăre şi soia. Deocamdată, stocăm maşinile şi utilajele agricole; le revizuim, mai facem mici intervenţii de întreţinere, cât şi alte activităţi gospodăreşti cu mecanizatorii, cam asta-i la toţi fermierii acum”, ne-a declarat Constantin Bazon.
Acesta a explicat că s-a lucrat bine, în general, de la fermă la fermă, în funcţie de structura şi de textura solului. Sigur, au fost situaţii unde, pe alocuri, s-a arat destul de greu. Unde sunt terenuri cu cernoziom, mai săltate, mai nisipoase, s-a arat mai bine. Dar, important este că s-au executat lucrările din toamnă pentru culturile de primăvară. „Este un an care promite, cu singura specificaţie că la rapiţă nu trebuie să ne îmbătăm cu speranţe. Vom avea în aceeaşi parcelă porţiuni de solă care vor da la potenţialul hibrizilor şi porţiuni care vor da producţii mult mai mici, dat fiind faptul că starea de vegetaţie a plantelor nu este corespunzătoare, fiindcă nici densitatea nu este corespunzătoare. Poate, faptul că toamna a fost atât de lungă şi au venit precipitaţiile în perioada octombrie-noiembrie a făcut ca şi suprafeţele cultivate să mai vegeteze şi să dea speranţe că vor produce după aşteptările fermierilor”, a conchis Constantin Bazon.

MEHEDINŢI
Ogoare de toamnă pe ultimele suprafeţe
Şi fermierii mehedinţeni aproape au încheiat ogoarele de toamnă. „În partea de sud a judeţului, am terminat campania; au mai rămas de efectuat arături de toamnă pe ultimele hectare. S-a lucrat foarte bine, vremea a fost şi este în continuare frumoasă, nu am avut precipitaţii foarte mari, dar ele au oferit condiţii optime pentru o activitate bună”, ne-a declarat Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi.

Rapiţa este în suferinţă
De asemenea, culturile de toamnă arată bine, doar rapiţa a avut un pic de suferit pentru că nu a avut apă atunci când a fost semănată, la sfârşitul lunii august şi până pe 20 septembrie, când a venit o ploicică de vreo şapte litri pe metrul pătrat. În lipsa apei, plantele nu au răsărit uniform. Cornel Stroescu are semănate 500 ha de rapiţă şi 700 ha cu grâu şi orz. În comparaţie cu anul trecut, este mult mai bine. „În anul precedent am avut secetă, apoi au venit şi nişte ploi şi ne-au încurcat la semănat. Acum culturile arată destul de bine; nu foarte bine. Pare să fie un an care ne dă speranţe, dar speranţele sunt atunci când recoltăm şi avem cerealele puse în hambar, la loc sigur, bine păstrate”, a explicat liderul producătorilor agricoli mehedinţeni.
Pentru Cornel Stroescu, în condiţiile unui an foarte secetos, producţiile au fost slabe, la care s-au adăugat şi preţurile mici. „În prima fază am depozitat producţia de cereale; nu am vândut la recoltat; pentru că avem silozuri, nu am fost forţaţi să vindem din câmp. Şi asta ne-a ajutat, că am vândut acuma la 70 de bani/kg de grâu. Am avut puţin, că a fost afectată cultura din pricina secetei. Am obţinut o producţie satisfăcătoare, iar calitatea grâului nu a fost extraordinară”, a concluzionat Cornel Stroescu.

PRAHOVA
Băltirile au întârziat arăturile de toamnă
În judeţul Prahova, fermierii au întârziat cu arăturile de toamnă. Motivul? Nu se poate intra cu plugul sau scarificatorul din cauza excesului de umiditate. Se aşteaptă ca vremea să se îndrepte, să bată vântul, să iasă soarele şi să usuce terenul. Sau să fie vreo câteva zile cu temperaturi negative şi să îngheţe solul.
Adrian Mocanu mai avea de arat vreo cinci zile bune de lucru. A semănat 150 ha de rapiţă şi 300 ha de grâu. După cum ne-a relatat, culturile sunt frumoase. Doar pe porţiunile joase, unde se adună apa, sunt ceva probleme, probabil că două-trei procente vor fi compromise. Anul trecut a avut şi mai multă apă, ceea ce nu s-a întâmplat şi în toamna aceasta.

Producţii bune, preţuri mici
“Am avut o campanie bună, am făcut producţie, însă preţurile sunt cam mici şi nu întrezăresc creşteri. Am ceva cantităţi de cereale pe stoc, dar nu cred că voi păstra până în primăvară. Vreau să mişc grâul la 75 de bani/kg; nu mă aştept la mai mult. Mai am vreo 1.000 tone de grâu de foarte bună calitate”, ne-a declarat Adrian Mocanu, liderul Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Prahova.
Acesta a afirmat că porumbul l-a dat la recoltare, dar a mai rămas şi ceva pe stoc. “Livrez acum, nu mai păstrez, preţul s-a fixat la 55 de bani kilogramul. Şi apoi, chiar nu văd posibilitatea de creştere a preţului; toate silozurile sunt pline de grâu şi porumb. Exporturile sunt mai mici decât anul trecut pe vremea asta, producţiile au fost un pic mai mari. Adică, din câte ştiu eu, anul trecut s-au făcut vreo 7 milioane şi ceva de tone şi anul acesta s-ar putea să fie vreo 9 milioane de tone de grâu. Au plecat în afară vreo 4 milioane de tone, iar anul trecut pe vremea asta plecaseră vreo 5 milioane de tone”, ne-a declarat Adrian Mocanu.


PRUDENŢA - ELEMENT-CHEIE ÎN PLANUL CULTURILOR
CE vom SEM|NA în primăvară şi ce factori luăm în calcul la alegerea speciilor de cultură? Fermierii se gândesc încă de pe acum care ar fi culturile care să le aducă cel mai mare profit şi pentru care ar avea piaţă favorabilă de valorificare a recoltei în anul viitor. Mai întâi e bine să aibă în vedere dacă sistema de maşini din dotare le permite să aplice tehnologia adaptată culturilor respective, fără alte noi investiţii.
În prezent, odată cu creşterea frecvenţei anilor în care seceta este tot mai pronunţată, altfel spus odată cu extinderea fenomenului de deşertificare, fermierul trebuie să pornească la stabilirea culturilor de la factorul important de vegetaţie - asigurarea apei -, corelat cu necesităţile speciei cultivate. Aceasta înseamnă a cerceta în ce măsură fazele de vegetaţie cu consum maxim faţă de apă corespund sau nu perioadelor cu deficit de precipitaţii din zonă. În condiţiile în care nu sunt posibilităţi de irigare şi de asigurare a apei în perioadele critice, este mai prudent de a ne orienta spre o altă cultură.
O altă problemă importantă de care obligatoriu trebuie ţinut cont la stabilirea plantelor pe care le vom cultiva este respectarea regulilor impuse de asolament. Pentru un asolament acceptabil, criteriile biologice şi tehnice trebuie să aibă în vedere şi aspectele economico-sociale. Iată de ce asolamentul este considerat o investiţie de inteligenţă a fermierului, care-l poate conduce spre câştig sau spre pierdere.
În multe zone agricole importante ale ţării au apărut probleme noi, cum este extinderea atacului de Diabrotica virgifera virgifera (Viermele vestic al rădăcinilor de porumb), care exclude posibilitatea cultivării porumbului în monocultură. Dacă până acum câţiva ani se spunea că porumbul suportă monocultura mai mulţi ani fără o reducere substanţială a recoltei, cu condiţia aplicării de îngrăşăminte minerale şi organice, în zonele cu atac de Diabrotica virgifera virgifera este imposibilă monocultura, din cauza acestui dăunător greu de combătut. Am dat acest exemplu cu porumbul, planta cea mai extinsă în cultură în ţara noastră, pentru a atenţiona că trebuie să găsim alte plante valoroase.
Un alt exemplu poate fi cel în legătură cu extinderea pe mari suprafeţe a rapiţei pentru ulei, în condiţiile în care se cunoaşte că după rapiţă nu se pot cultiva nici soia şi nici floarea-soarelui, pentru a preveni atacul de Sclerotinia sclerotiorum şi nici nu se poate reveni cu rapiţă pe acelaşi teren decât după 4-5 ani. Despre această importantă problemă a asolamentului vom reveni în revista noastră la începutul anului viitor. Despre cum pregătim câmpul pentru iernare în luna decembrie, citiţi pe larg în pag. 52. (Ioan BORCEAN)

 

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 260 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?