Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Amenajamentele pastorale (II) - de unde plecăm şi unde riscăm să (nu) ajungem?

Publicat: 04 iulie 2018 - 21:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Subliniam în numărul trecut al revistei că pentru a reînsămânţa întreaga suprafaţă de pajişti (4,8 mil. ha) a României, la un nivel de degradare floristică de 10%, ar fi nevoie de 8640 tone de graminee şi 3360 tone de leguminoase. Prin creşterea suprafeţelor de pajişti propuse pentru însămânţare, necesarul de seminţe se dublează (la 30% degradare). 

Continăm această temă prezentând situaţia actuală a ameliorării şi producerii de sămânţă la speciile furajere perene.

Pasune degradata_b

Recorduri... triste
În prezent, agricultura României a atins un trist record, prin importul de seminţe de plante furajere în proporţie de peste 90%, în situaţia în care, cu mai bine de 20-30 de ani în urmă se asigura întregul necesar de sămânţă la aceste culturi din producţia internă, iar suprafeţele cultivate cu plante furajere asigurau, în bună parte, necesităţile creşterii animalelor.
Situaţia actuală la nivel naţional arată că aproape toată cantitatea de sămânţă comercializată de firmele specializate provine din import, din ţări de pe toate continentele. Aşa se explică faptul că la cultura de trifoi alb se seamănă numai seminţe produse în Australia şi Noua Zeelandă, iar la cultura de ghizdei se folosesc seminţe produse în Brazilia, Canada, Italia. De asemenea, şi în cazul lucernei, necesarul de seminţe se asigură, în proporţie de peste 80%, din importul din alte ţări, iar în cazul speciilor de graminee perene, seminţele provin, aproape în totalitate, din alte ţări.
Această situaţie, nemaiîntâlnită în istoria agriculturii româneşti de peste şapte decenii, este rezultatul dezorganizării întregului proces de multiplicare de sămânţă, care a afectat mai mult producerea de sămânţă de plante furajere. Acest sistem, care a funcţionat relativ bine, este pe cale de dispariţie, deoarece suprafeţele cultivate cu seminceri de plante furajere, din soiuri autohtone sau străine, au scăzut atât de mult, încât nu se mai raportează în statistica efectuată de instituţiile agricole.

Cauzele acestei situaţii fără precedent pot fi sintetizate astfel:
• Lipsa unui program naţional şi de lungă durată pentru producerea de sămânţă la culturile agricole, inclusiv la culturile furajere;
• Nu există un sistem legislativ de lungă durată, atât pentru stimularea activităţii de producere de sămânţă de către fermieri, prin acordarea de subvenţii speciale, cât şi pentru realizarea unui parteneriat între instituţiile de cercetare, creatoare de soiuri, şi fermele producătoare de sămânţă;
• Ineficienţa sistemului de verificare şi control în reţeaua de distribuire şi comercializare a seminţelor, care are o influenţă negativă asupra întregii activităţi din agricultură, a contribuit la diminuarea sau înlăturarea bunelor practici statornicite în realizarea producţiei agricole, prin:
- desfiinţarea sau necunoaşterea, la foarte multe culturi, a principiilor ştiinţifice de zonare ecologică a speciilor şi soiurilor agricole, în funcţie de condiţiile de climă şi de sol existente pe teritoriul României;
- introducerea unor soiuri străine, provenite din alte zone, cu condiţii climatice diferite, neadaptate condiţiilor naturale din ţara noastră, fără a fi testate, a condus, pe de o parte la înlăturarea unor genotipuri autohtone performante şi foarte bine adaptate la condiţiile specifice din România, iar pe de altă parte la diminuarea drastică, în foarte mulţi ani, a veniturilor din foarte multe ferme agricole;
- odată cu creşterea ponderii cantităţilor de seminţe din soiurile de provenienţă străină, mai mult sau mai puţin verificate fitosanitar şi netestate în condiţiile din ţara noastră, a crescut şi vulnerabilitatea speciilor cultivate la atacul unor buruieni, boli şi dăunători, a cărei intensitate a crescut puternic în ultimele trei decenii (cuscuta şi ştevia, ca specii invazive şi boli ale sistemului radicular la leguminoasele perene).

Un regres ignorat până şi de statistici...
Activitatea de creare de soiuri, în toate domeniile agricole din ţara noastră, a înregistrat un regres puternic, prin scăderea semnificativă a numărului de noi cultivare şi creşterea continuă a intervalului sau duratei de înlocuire a soiurilor (în ţările cu o cercetare agricolă susţinută, viteza de înlocuire a soiurilor este de 3- 5 ani!).
Ameliorarea plantelor furajere, pentru crearea de soiuri la aceste specii, se mai desfăşoară, ÎNCĂ, în câteva institute şi staţiuni de cercetare: INCDA Fundulea (lucernă, sorg, iarbă de Sudan, mei, golomăţ, raigras italian, raigras hibrid), ICDP Braşov (trifoi alb, golomăţ, raigras peren, păiuş de livezi, păiuş înalt, firuţa, păiuş roşu), SCDA Lovrin - SCDP Timişoara (ghizdei, trifoi alb, raigras peren, măzăriche furajeră, sfeclă furajeră), SCDP Vaslui (sparcetă, obsigă), SCDA Livada (trifoi roşu, lupin) şi SCDA Suceava (timoftică, bob furajer). De asemenea, în cazul speciilor de graminee şi de leguminoase perene, în Catalogul oficial de soiuri (2017), sunt înregistrate 46 de soiuri (20 din specii de graminee şi 26 din specii de leguminoase); la un număr de 14 specii ameliorate, revin un număr mediu de circa 3 soiuri/specie (Tabel). Prin comparaţie, în Catalogul oficial de soiuri din Franţa există peste 300 soiuri de specii de graminee şi leguminoase furajere, la un număr de peste 16 specii ameliorate (în medie, 21 soiuri/specie) şi peste 4500 de fermieri care multiplică aceste soiuri. Totodată, în această ţară, există mai multe staţiuni şi centre de ameliorarea plantelor furajere (coordonate de INRA), cât şi firme private de ameliorare, producere şi comercializare a acestor seminţe, precum şi un număr suficient de cercetători specializaţi în această direcţie: în FRANŢA, numai pentru ameliorarea speciei Dactylis glomerata există PESTE O SUTĂ de cercetători!
Sistemul de agricultură durabilă din ţara noastră, pe care se bazează toate politicile agricole din ultimii ani, ar trebui să reconsidere cultivarul (soiul, hibridul) ca fiind unul dintre factorii cei mai importanţi ai progresului agricol şi care, prin însuşirile sale de adaptare, rezistenţă şi productivitate, eficientizează întreaga relaţie dintre producător, procesator şi cultivator (sau consumator).

 

sursa foto: imaggeo.egu.eu


MODELUL FRANCEZ AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT
În vederea comparării situaţiei actuale din ţara noastră cu cea existentă în alte ţări, menţionăm modul de producere de sămânţă în Franţa. Astfel, francezii deţin o suprafaţă totală de pajişti de circa 13 milioane de hectare, din care: 10 mil. ha pajişti permanente şi 3 mil. ha pajişti temporare (semănate). Acestea reprezintă 46% din suprafaţa agricolă. Se adaugă circa 1,5 mil. ha cultivate cu furaje anuale, care, împreună cu suprafaţa de 3 mil. ha de pajişti semănate, reprezintă 25% din suprafaţa arabilă. Totodată, în structura culturilor furajere intră şi suprafaţa de 40.000 ha, cultivată anual cu seminceri de plante furajere, din care peste 90% cu specii de graminee şi leguminoase de pajişti. În fiecare an, Franţa produce 25.000 tone de seminţe certificate de plante furajere, iar în fiecare an crescătorii de animale seamănă 27.000 tone seminţe de graminee şi leguminoase pentru însămânţarea pajiştilor (circa un milion de hectare de pajişti temporare şi permanente, respectiv 8% din suprafaţa totală de pajişti, faţă de 30% propusă în amenajamentele pastorale din ţara noastră, efectuate până la data 01.01.2018!).


SOIURI DE GRAMINEE ŞI DE LEGUMINOASE PERENE ÎNSCRISE ÎN CATALOGUL OFICIAL DE SOIURI - 2017

 tabpajm218_b

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 64 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!