Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Amenajamentele pastorale (I) - de unde plecăm şi unde riscăm să (nu) ajungem?

Publicat: 19 iunie 2018 - 20:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Doar 35 la sută din cele 2866 UAT-uri care au în administrare (sau în privat) pajişti permanente au realizat proiecte de amenajamente pastorală şi pentru doar 21% din suprafaţa totală deţinută. 30% din aceste pajişti cuprinse în amenajamente au fost propuse pentru însămânţare. Propunerea este binevenită, însă în practică va fi greu de aplicat.

 

Din datele centralizate de MADR până la 01 ianuarie 2018, cu privire la situaţia întocmirii amenajamentelor pastorale, rezultă următoarele:
• Din cele 2866 UAT-uri care au în administrare (sau în privat) suprafeţe de pajişti permanente, numai 1008 au realizat proiecte de amenajare pastorală, respectiv 35%. Dintre judeţele care au finalizat această lucrare se detaşează Suceava şi Bihor, urmate (cu procente de realizare de peste 50%) de judeţele: Satu Mare (81%), Caraş-Severin (71%), Brăila (75%), Buzău (50%) şi Prahova (70%). De asemenea, există şi judeţe care încă nu au efectuat nici un proiect (Călăraşi, Covasna şi Ialomiţa) sau judeţe care au finalizat sub 10% din total UAT-uri (Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Vaslui şi Vâlcea).

Pasune_b
• Suprafaţa de pajişti permanente pe care s-au realizat amenajamentele pastorale (până la 1 ianuarie a.c.), cu un total de 990.507,97 ha, reprezintă numai 21% din suprafaţa totală de pajişti permanente (4,8 mil. ha) sau 30% din suprafaţa posibilă de utilizare a pajiştilor fără restricţii naturale (3,4 mil. ha).
Din analiza datelor prezentate în Centralizatorul de amenajamente pastorale rezultă următoarele:
• Suprafaţa totală de pajişti propusă pentru însămânţare este de 294.620,43 ha, respectiv de 30% din totalul pajiştilor permanente cuprinse în aceste amenajamente;
• În stabilirea suprafeţelor propuse pentru însămânţare există diferenţe foarte mari (de la 0% la 100% din suprafaţa totală). Astfel, există judeţe care nu au considerat necesară această lucrare (Alba, Arad, Dâmboviţa), dar şi judeţe care au trecut în proiectele de amenajare pastorală toată suprafaţa de pajişti (Argeş, Bihor, Bacău, Brăila, Constanţa, Mehedinţi). Dacă în cazul unor judeţe (Brăila, Constanţa) cu pajişti de câmpie însămânţarea poate reprezenta o lucrare prioritară, în judeţele (Argeş, Bihor, Mehedinţi), cu pondere mare a pajiştilor amplasate în condiţiile naturale restrictive (altitudine, panta terenului, climă etc), această lucrare devine secundară şi se aplică pe suprafeţe bine delimitate. Între judeţe, ponderea suprafeţelor de pajişti propuse pentru însămânţare variază între 10 şi 50%.
• Dacă ne referim la starea actuală de degradare a suprafeţelor de pajişti permanente, ca urmare a aplicării unor măsuri sporadice de întreţinere, în ultimele trei decenii, suprafaţa mai mare propusă pentru însămânţare (în medie, 30%) este reală, dar, în activitatea practică va fi greu de aplicat (mai ales într-o perioadă scurtă de timp şi în condiţiile unor mijloace financiare şi materiale insuficiente).

Metode de ameliorare
În domeniul culturilor de pajişti permanente, refacerea covorului vegetal degradat (în care proporţia speciilor nevaloroase sau de buruieni este de peste 70%) se realizează atât prin lucrări tehnologice de suprafaţă, fără distrugerea vegetaţiei (ţelinii), prin lucrări de curăţire, eliminarea excesului de apă, fertilizare echilibrată, amendare, cât şi prin lucrări radicale ce presupun înlocuirea (parţială sau totală) a compoziţiei floristice. Aceste lucrări radicale se aplică restrictiv, în funcţie de condiţiile naturale staţionale în care sunt situate pajiştile, ţinându-se seama de panta terenului, zona altitudinală, grosimea stratului de ţelină, structura floristică a vegetaţiei etc.
Înlocuirea covorului vegetal al unei pajişti permanente degradate se efectuează prin semănatul unor amestecuri complexe de specii de graminee şi de leguminoase perene, prin aplicarea următoarelor metode:
• Supraînsămânţarea (însămânţarea suplimentară) se face prin semănatul direct în covorul vegetal existent al pajiştii, fără distrugerea acestuia sau a ţelinii (prin lucrări speciale de pregătire a covorului vegetal, folosirea unor utilaje speciale de semănat de tip „rotaseeder”);
• Reînsămânţarea (sau însămânţarea; ori semănatul propriu-zis) se face prin distrugerea ţelinei şi înlocuirea totală a covorului vegetal, urmată de semănatul unor amestecuri de seminţe de graminee şi leguminoase perene.

Nu putem reface covorul ierbos fără a elimina cauzele degradării lui
Necesarul total de seminţe de graminee şi leguminoase perene pentru îmbunătăţirea compoziţiei floristice a pajiştilor permanente se stabileşte în funcţie de trei parametri:
- tipul şi structura amestecurilor de graminee şi leguminoase perene, norma de semănat a amestecurilor;
- suprafaţa de pajişti existentă în proiectele de amenajamente pastorale;
- proporţia suprafeţelor de pajişti din amenajamentele pastorale propusă pentru a fi însămânţată cu specii de graminee şi leguminoase perene.
Alegerea tipului de amestec complex, format din specii de graminee şi leguminoase perene, se realizează în funcţie de zonă (amestecuri pentru zona de câmpie, de deal, de munte), de condiţiile de sol şi de climă, de modul de folosinţă a pajiştilor, de particularităţile agroecologice ale speciilor. În general, pentru această lucrare tehnologică se recomandă un raport floristic de 70:30 (%) între speciile de graminee şi leguminoase.
Din punct de vedere tehnic, pentru ameliorarea covorului vegetal al pajiştilor permanente prin lucrări de însămânţare cu amestecuri complexe de graminee şi leguminoase perene, se iau în considerare suprafeţele fără restricţii naturale de folosire (eroziuni şi alunecări, exces de umiditate, rocă la suprafaţă, etc.). Acestea pot fi însămânţate numai după efectuarea unor lucrări speciale de eliminare a cauzelor şi efectelor acestor factori naturali sau antropici.

O lucrare laborioasă şi costisitoare...
Din punct de vedere floristic, lucrarea tehnologică de reînsămânţare a pajiştilor degradate este deosebit de laborioasă, şi presupune un consum ridicat de resurse financiare (costul lucrărilor de pregătire a solului, costul seminţelor şi a fertilizanţilor, costul lucrărilor de întreţinere) şi folosirea echipamentelor mecanice speciale (utilaje pentru pregătirea terenului şi pentru semănat). Această lucrare complexă se aplică restrictiv şi numai într-o anumită proporţie (din suprafaţa totală de pajişti), pe o perioadă de timp îndelungată (de regulă, pe durata amenajamentului pastoral).
În funcţie de gradul de degradare a pajiştilor din ţara noastră, din datele estimative prezentate în tabelul 1, s-au stabilit trei nivele ale stării de degradare, raportate atât la suprafaţa totală de pajişti (4,8 mil. ha), cât şi la suprafaţa de pajişti fără restricţii (3,4 mil. ha). În funcţie de aceste nivele s-a calculat şi necesarul de seminţe de graminee şi leguminoase perene. Astfel, la nivelul de 10%, dacă se calculează necesarul de seminţe pentru întreaga suprafaţă de pajişti (4,8 mil. ha), ar fi nevoie de 8640 tone de graminee şi 3360 tone de leguminoase. Dacă se ţine seama de suprafaţa de pajişti fără restricţii de folosire (3,4 mil. ha), necesarul de seminţe scade cu 30%, la 6120 tone de graminee şi 2380 tone de leguminoase. Prin creşterea suprafeţelor de pajişti propuse pentru însămânţare, necesarul de seminţe creşte de două ori (la nivelul de 30% degradare floristică).
În condiţiile în care necesarul de seminţe de graminee şi leguminoase perene, pentru însămânţarea pajiştilor permanente degradate, s-ar produce, în totalitate, în ţara noastră, la nivelul de 10% degradare floristică, ar fi necesară o suprafaţă totală de multiplicare de 21.760 ha, din care o suprafaţă de 12.240 ha cu specii de graminee şi 9520 ha cu specii de leguminoase. Această suprafaţă creşte de două sau trei ori dacă va creşte suprafaţa de însămânţare la nivelele 2 şi 3 de degradare floristică (Tabelul 2).

Nicolae DRAGOMIR
USAMVB Timişoara - SCDA Lovrin


TABELUL 1 - NECESARUL ESTIMATIV DE SEMINŢE DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE PENTRU ÎNSĂMÂNŢAREA PAJIŞTILOR PERMANENTE DEGRADATE

 tab1pajm118_b

*) Din suprafaţa totală de 4,8 mil. ha, cel puţin 30% (1,4 mil. ha) sunt pajişti cu restricţii naturale de folosire (eroziuni şi alunecări, exces de umiditate, rocă de suprafaţă etc.)

TABELUL 2 - SUPRAFAŢA ESTIMATIVĂ NECESARĂ PENTRU PRODUCEREA DE SEMINŢE DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE ÎN VEDEREA ÎNSĂMÂNŢĂRII PAJIŞTILOR PERMANENTE

 tab2pajm118_b

CERINŢE SPECIALE LA ALEGEREA METODEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COVORULUI VEGETAL
Metoda de însămânţare prin folosirea unor amestecuri speciale de graminee şi leguminoase perene are o mare importanţă în sistemul de amenajare a pajiştilor permanente şi se bazează pe cunoştinţe aprofundate privind compoziţia floristică existentă, valoarea furajeră a speciilor componente, valoarea pastorală (indice sintetic), caracteristicile solului, condiţiile naturale (altitudine, climă, panta terenului, expoziţia), modul de utilizare a pajiştii (păşunat, fâneaţă, mixt). Totodată, stabilirea amestecului de specii şi a proporţiilor acestora se face în funcţie de condiţiile naturale prezentate, de modul de utilizare, de gradul de autorefacere şi autoînsămânţare. Aceste specii introduse trebuie să asigure continuitatea permanentă a covorului vegetal al pajiştii.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 232 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?