Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ameliorarea soiei în lume

Publicat: 02 februarie 2017 - 14:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La cel de-al IV-lea Congres Donau Soja, de la Budapesta, s-au discutat prioritățile în ameliorarea soiei convenționale, precum și anumite tendințe pentru dezvoltarea acestei importante plante agricole.

Cercetătorul român Eugen Mureșanu, șeful laboratorului de ameliorare a soiei de la SCDA Turda, a reprezentat România pe acest segment.

Congres Donau SojaClick pe poza pentru galerie!

Tendințe și priorități
Soiurile libere de tripsină și cele cu conținut mare de izoflavone sunt prioritare. Chiar și ameliorarea procentului de ulei din soia e una dintre priorități. În special, creșterea acidului oleic în defavoarea celui linoleic. Apoi și soiurile pentru consumul uman, pentru diversificarea ofertei de proteină. Mai ales cele bogate în izoflavone. Substanțe cu rol anticancerigen demonstrat, care scad riscul apariției acestei maladii. În China, subliniază profesorul Mureșanu, datorită consumului frecvent de soia bogată în izoflavone, populația are cea mai scăzută incidență a acestei cumplite afecțiuni la nivel global. România stă binișor la acești parametri, dar e loc de multă ameliorare. Pe linie chineză, canadiană și chiar rusească (asta dacă facem un acord prin intermediul Institutului de la Bălți, din Rep. Moldova, subliniază specialistul român).

Intensificarea colaborării cu cercetarea chineză pe soia
Trebuie gândit cât mai rapid un acord cu Academia de Științe Agricole a Chinei. Un bun model ar fi acordul acestora cu Elveția. Academia chineză are un acord de colaborare cu România (ASAS) pentru alte ramuri agricole. „E păcat să nu ne orientăm către China, acolo unde s-a născut cultura de soia. Ce s-a desprins din prezentarea chineză, ne mai subliniază renumitul cercetător și creator de soiuri de la Turda, Eugen Mureșanu, sunt rezultatele deosebite în crearea de soiuri cu antitripsină”. Soiuri care au un conținut redus de tripsină. Ca să înțeleagă tot cititorul, tripsina blochează desfacerea lanțului polipeptidic, iar nivelul de proteine disponibile pentru consumul animal scade foarte mult. Adică, net, tripsina reduce până la nivelul de 30% digestibilitatea proteinei din bobul de soia. Prin colaborarea cu cercetarea chineză pe soia, cel puțin un deziderat al Donau Soja, această temă de cercetare se poate realiza. Apoi, la nivelul Chinei sunt create 40 de soiuri de soia, dar, ceea ce este impresionant, au 33.500 de forme (mutații, linii, soiuri) de soia în germoplasma lor. „O diversitate care permite cercetătorilor o libertate de creație enormă. Spre deosebire, noi, la SCDA Turda, avem doar 1.200 de forme”, povestește cu înflăcărare cercetătorul român. Apoi China are rezultate destul de bune și economic. Cultivă soia de la nord până în sud, cu o producție medie de 3,367 kg/ha. Iar marea greutate se pune pe „spinarea” soiurilor 0 și 00. Noi la Turda am avea 00, iar Fundulea ar putea ameliora soiurile 0. Cât privește conținutul de proteină, soiurile chinezești se situează în intervalul de 41-42,5%, iar conținutul în ulei între 19 și 20,5%.

Soia se hibridează dificil, iar rata de prindere e foarte redusă
Ceea ce face din cercetarea în ameliorare și crearea de soiuri noi de soia o muncă de Sisif. Totuși, conform afirmațiilor profesorului Eugen Mureșanu, Euralis se mândrește cu un procent de prindere de 26-28%, „ceea ce este cu mult peste tot ceea ce am știut eu”. Programul de ameliorare pe soia al Euralis se bazează pe 60 de încrucișări anuale, dar beneficiază de o generație în seră și apoi una în câmp, ceea ce scurtează foarte mult drumul până la obținerea unui soi.
Un alt semn de întrebare, ridicat de profesorul Mureșanu, a fost atunci când a auzit că Mentor și Pikor fac parte din genetica Saatbau-Linz și Probsdorfer, deși Mentor știa că aparține firmei Euralis, iar Pikor, canadienilor de la Ceresco. Dar, spune cercetătorul, „am văzut că genetica Institutului de la Dornburg (Germania) a ajuns la austrieci. Cu nemții am colaborat între 1984 și 1989, soiul Carla TD fiind un rezultat al acelei colaborări”.
Institutul de la Novi Sad se dovedește cel mai prolific. Dețin nu mai puțin de 204 soiuri de soia, din care 15 sunt omologate și plasate și în România. Novi Sad face schimburi generoase de material genetic cu SUA, Rusia și China. De altfel, directorul acestui institut a făcut un paralelism între epocile de maturitate din SUA și Europa. O caracteristică subliniată de specialistul român în discuțiile cu omologii săi europeni, dar și cu dr. Li Juan Qiu, a fost convingerea că încrucișările cu germoplasmă din regiuni îndepărtate geografic sunt cele mai combinative.
Un alt exemplu cât se poate de pozitiv este Austria. Una din singurele țări europene care reușește să recolteze mai mult decât consumă. Cu doar 50.000 ha cultivate cu soia în 2016, dar cu o medie a producției de 3,4 t/ha. Chiar și cu rezultate de genul 5.587 kg/ha obținute cu soiul Mentor.
Un spor mare privind cultura de soia nemodificată genetic a avut și Polonia, care a dublat practic suprafața în doar un an. E adevărat că de la 10.000 ha, la 20.000 ha. Iar ca și efervescență creatoare, Institutul de la Poznan a omologat patru soiuri în ultimi trei ani.
Belgia se axează pe cercetarea soiei pentru regiunea Flandra, acolo unde condițiile de cultură sunt cele mai bune.
Pe viitor, cercetătorul turdean are gânduri de colaborare cu americanii, chinezii, dar și cu rușii. Genetica creată de ruși este tolerantă la secetă, ceea ce face ca și soiurile moldovenești și bulgărești create cu genetică de origine rusă să moștenească această calitate.

Discuția cu Eugen Mureșanu a fost limpede și pe înțelesul meu de profan. Sper că am reușit să vă transmit cât mai corect observațiile celui care este, fără nici o contestație, „the best” în ameliorarea soiei românești din toate timpurile.

 

 

FRANȚA ȘI ITALIA, ÎN TOPUL CULTIVATORILOR DE SOIA
Cercetarea italiană pe soia are ca scop și îmbunătățirea compoziției chimice. Fac testări pe 1.800 de parcele. La Budapesta au prezentat un studiu comparativ între un soi american, de la Dekalb, și un soi creat de ei - Sole. La producție, soiul american a realizat 4.995 kg/ha, iar Sole 4.700 kg, dar cu un procent mai bun de proteină (42% față de 39,7% soiul american). Italienii cultivă circa 300.000 ha și se plasează pe locul doi după Franța. Iar ca producție medie, au 3,6 t/an. Aici se vede colaborarea cu Urbana din Illinois (SUA), dar și cu institute din Argentina și Brazilia. Așa se face că au posibilitatea să crească 22 de generații pe an. De altfel, și soiurile lor au rezonanțe sud-americane: Aires, Pedro, Bahia sau Prana. Italienii au omologat nu mai puțin de 21 soiuri în 20 de ani. Chiar și soiuri create special pentru producția bio (Prana), cu un aparat foliar impresionant. Profesorul Mureșanu și-a adus aminte de soiul creat prin mutageneză, Gigas, în perioada renumiților cercetători Nicolae Giosan și Ion Nicolae, soi care avea frunzele mari ca brusturele. Din păcate, s-a pierdut acel soi.

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 972 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Brinkman - Let’s improve together Titan Machinery - Red Carpet 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?