Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ambiţii ministeriale - a adus anul tot ce a promis Guvernul?

Publicat: 12 februarie 2018 - 14:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La final de an, ne-am propus să facem o retrospectivă a politicii MADR, pentru a vedea care au fost promisiunile îndeplinite, dar şi cele care au rămas în aer... Desigur, nu facem o analiză amănunţită, dar considerăm că ar putea fi util un tablou al anului agricol 2017 văzut din această perspectivă.

Programul ”Tomate româneşti”, despre care ministrul Petre Daea a vorbit în presă încă de la începutul mandatului său, poate fi calificat drept cel mai de succes proiect iniţiat de minister. Mii de legumicultori care s-au înscris şi au fost declaraţi eligibili au încasat 3000 de euro pentru două tone de roşii livrate pe piaţă. Măsura a fost amplu mediatizată, ba mai mult, a fost folosită de guvern şi de liderii PSD ca ”armă” de apărare, în contextul protestelor din februarie a.c.. Dacă vă mai amintiţi, la conferinţa de presă organizată de preşedintele PSD şi de premierul de atunci, Sorin Grindeanu, roşiile româneşti au fost invocate pentru a dovedi publicului că noua putere politică se implică din plin în sprijinirea fermierilor, deşi nu acest lucru făcea obiectul protestelor din stradă, ci modificările în domeniul legislaţiei penale şi administrative. Un lucru este cert: legumicultorii care au aplicat la DADR şi au dovedit că au vândut două tone de roşii au primit în cont cei 3000 de euro. MADR-ul a fost foarte generos nu numai în ceea ce priveşte suma acordată, dar şi în relaxarea termenului până la care fermierii erau obligaţi să livreze tomatele. Stabilit iniţial la 30 mai, ulterior termenul a fost împins la 15 iunie.

alege-oaiad17_b

Roşii româneşti vs. tomate de import
Tarabele pieţelor agroalimentare şi standurile marilor magazine au avut, într-adevăr, roşii româneşti, dar nu ştim deocamdată dacă s-au redus în acelaşi timp importurile de tomate, acesta fiind unul dintre argumentele lansării programului. În orice caz, deficitul comercial în prima parte a anului s-a adâncit, fiind importate tot mai multe produse agro-alimentare. Consider că programul ”Tomate româneşti”, deşi, legal, a avut acoperire naţională, a fost benefic pentru legumicultorii din marile bazine legumicole situate cu precădere în sudul şi estul ţării şi mai puţin în Transilvania, iar aceste bazine legumicole se suprapun exact peste bazinele electorale ale PSD: Olt, Teleorman, Giurgiu, Galaţi. După cum am scris la vremea respectivă, bazându-mă şi pe declaraţiile unor fermieri activi în zona legumicolă, şefi de asociaţii profesionale, programul ar fi trebuit orientat către investiţii în infrastructură: spaţii acoperite, surse de căldură şi iluminat, instalaţii de irigare etc.

Un ajutor aşteptat
Programul pentru sprijinirea sectorului de creştere a suinelor, iniţiat la vremea respectivă de guvernul condus de Sorin Grindeanu, apoi reluat de Senat, aprobat şi trimis spre promulgare, a fost retrimis în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis şi acolo a rămas, după ce Comisia Europeană a recomandat autorităţilor româneşti să găsească alte mijloace pentru a ajuta fermele de porci. Nu s-a mai auzit nimic de acest program care prevedea pentru fermele cu efective mai mari de 600 de porci alocarea unor pachete financiare de 10.000 de euro pentru fiecare grupă de 200 de capete.
În timp ce legea prin care urma să fie instituit programul ”Porcul românesc” se afla la Senat, au apărut în presă dezvăluiri despre ferma de porci administrată în Teleorman de fiul lui Liviu Dragnea, fiind lansate acuzaţii că programul ar camufla, de fapt, un ajutor financiar consistent atât pentru afacerea respectivă, cât şi pentru afaceri similare ale unor politicieni cu interese în sectorul creşterii suinelor.
Au fost şi opinii potrivit cărora banii ar trebui să fie alocaţi fermelor de reproducţie, pentru a avea cu adevărat ”porc românesc”, în condiţiile în care majoritatea exploataţiilor sunt ferme de îngrăşare a purceilor importaţi din Ungaria, Danemarca şi Germania. Ţara noastră rămâne, astfel, importator de purcei, în fermele autohtone ajungând anual sute de mii de exemplare. România importă, totodată, carne congelată (la nivelul anului 2016, potrivit INS, cantitatea a fost de 165.000 de tone), dar producţia internă este preponderentă, după cum relevă şi datele Comisiei de Evaluare a Carcaselor. Carnea congelată din import este utilizată pentru prepararea mezelurilor, dar carnea macră din galantare, inclusiv din galantarele hypermarketurilor, provine din abatoarele româneşti.

rosii romanesti_b

Statuia din lână
Programul de minimis pentru lână a fost lansat anul acesta, dar banii vor fi plătiţi aplicanţilor abia anul viitor, valoarea ajutorului fiind de un leu pentru un kilogram de lână. Oficialităţile au anunţat că s-au înscris peste 30.000 de oieri. Programul nu poate fi deocamdată considerat împlinit, atât timp cât în conturile fermierilor nu a intrat nici un ban pentru lână. HG 500/2017 care a instituit acest ajutor de minimis prevede ca beneficiarul să facă dovada că a furnizat lâna unui centru de colectare sau unei unităţi de procesare. Or, crescătorii de oi vând lâna unor comercianţi numiţi îndeobşte samsari. Vor fi consideraţi aceşti negustori, potrivit literei legii, ”centre de colectare”? Acest lucru nu a fost încă lămurit. PSD a promis prin mult invocatul Program de guvernare că va înfiinţa centre de colectare a lânii şi a pieilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Din surse ministeriale am aflat că deschiderea acestor centre ar depinde de înfiinţarea unui fond suveran, decizie care se lasă încă aşteptată, planurile politice nefiind, se pare, convergente cu resursele financiare ale statului.
Nu numai un sprijin financiar pentru valorificarea convenabilă a lânii a avut în vedere MADR-ul. Ministrul s-a implicat şi într-un program de marketing pentru promovarea cărnii de oaie în rândul românilor, oaia fiind animalul pe seama căruia Petre Daea şi-a câştigat popularitatea, ca autor al unor butade elocvente, cum ar fi ”oaia este o statuie vie”. Cu ocazia Târgului IndAgra, ministerul şi reprezentanţii crescătorilor de ovine au lansat campania ”Alege oaia”, care presupune deplasări în teritoriu ale ministrului şi participarea la festivităţi gastronomice, unde carnea de oaie se perpeleşte la proţap.
În acest timp, în ţară se înmulţesc focarele de scrapie, deşi UE a alocat sume importante de bani pentru eradicarea bolii, dar şi pentru prevenirea acesteia. Anul acesta au apărut în presă informaţii despre existenţa unui focar de scrapie în Botoşani, iar în urma unei investigaţii a revistei Ferma, autorităţile sanitar-veterinare din trei judeţe (Botoşani, Mureş şi Timiş) au confirmat existenţa unor noi focare de scrapie. ANSVSA nu a comunicat în ţară acest lucru, dar a informat, potrivit procedurilor, OIE, cel puţin pentru anul trecut, când a fost raportată prezenţa scrapiei în România. (Vom reveni într-un număr viitor cu un articol care va arăta legătura dintre ajutorul de minimis pentru berbecii de reproducţie şi focarele de scrapie din ţară).
Să precizăm şi că anul acesta un grup format din trei oieri a lansat în spaţiul public acuzaţii privind nereguli în domeniul păşunatului pe domeniul public şi în derularea schemelor de ajutor de minimis pentru ovine. A fost înregistrată o plângere la DNA, pe lista acuzaţilor fiind chiar şi MADR.
Totodată, în 2017, agricultorii care activează în zone unde sistemul de irigaţii e funcţional au beneficiat de apă gratuită până la staţiile de punere sub presiune.
Din fericire, 2017 a fost un an al recoltelor bogate, pe care ministerul şi liderii politici ai PSD le-au folosit în comunicarea publică drept victorii ale politicii lor în domeniul agricol. Până la urmă nici nu mai contează ce discursuri se fac pe seama hambarului plin. Bine că-i plin!


FĂRĂ SUBVENŢII, AGRICULTURA E ÎN AER

Acordarea subvenţiilor agricole ”la timp” a fost unul dintre obiectivele noii puteri politice. Într-adevăr, fermierii nu s-au uitat lung după bani, cei mai mulţi dintre beneficiari primind subvenţiile până în aprilie-mai. În premieră de când România e ţară membră a UE, ministrul Petre Daea a solicitat să fie respectat termenul de 15 mai pentru depunerea cererilor, întârzierile cu penalizările aferente nemaifiind acceptate. În consecinţă, au fost mai puţini aplicanţi pentru anul 2017. Din informaţiile prezentate chiar de ministru, suprafaţa totală pentru care s-au solicitat subvenţii a fost mai mare cu 214.000 de hectare faţă de anul precedent. Plata avansului pentru 2017 a început în 16 octombrie, dar 100.000 de fermieri aşteaptau încă banii la începutul lunii decembrie a.c., amânarea plăţii fiind determinată de situarea acestora în eşantionul de control.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 224 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?