Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alexandru Grăniceru, la graniţa marilor recolte

Publicat: 13 august 2018 - 22:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În comuna constănţeană Crucea există un tânăr fermier cu mari ambiţii: vrea să performeze în agricultură. Alexandru Grăniceru are entuziasmul vârstei şi al generaţiei sale, dar şi dorinţa de neclintit de a obţine producţii din ce în ce mai bune pe terenurile „crucificate” de atâta secetă ale Dobrogei. Ştie că în fiecare an este din ce în ce mai greu şi că visul său va necesita sporite eforturi. 

Alexandru Grăniceru este licenţiat în Drept. L-am întâlnit prima dată la ediţia din acest an a Târgului AgroExpoUtil de la Constanţa. Studia cu atenţie ofertele expozanţilor de utilaje agricole. Îmi spunea că este interesat de câteva maşini de prelucrat solul pe care până la urmă le-a şi cumpărat. Avea mare nevoie de ele la pregătirea viitoarelor culturi agricole.

Alexandru Grăniceru_b

Investiţie de muncă, ştiinţă agronomică şi entuziasm
Apoi l-am reîntâlnit în primăvară la ferma sa din Crucea, unde împreună cu tatăl său lucrează circa 250 de hectare. Se întorsese de curând din Bulgaria, de la un târg de utilaje, cu o semănătoare performantă pentru pregătirea solului şi fertilizare, cu care va semăna rapiţa în august. A cumpărat şi o combină căreia i-a făcut proba la secerişul grâului. Fermierul susţine că terenurile nu sunt atât de productive încât să ofere cu generozitate recolte bogate, fără o investiţie de muncă, entuziasm şi ştiinţă agronomică. Dar produce constant în jur de 5 tone de grâu la hectar. Aşa a fost şi în campania din această vară. La floare, producţiile medii se apropie de 3 tone, iar la porumb, cu sămânţa hibridă românească Olt, obţine mai bine de 6 tone/ha. Iar Alexandru Grăniceru se declară mulţumit.
2018 a fost primul an când a semănat rapiţă, pe o suprafaţă de 50 hectare, dar a rămas cu jumătate; nu a răsărit şi a fost nevoit s-o întoarcă.

Alexandru Grăniceru_b

Culturi ce promit recolte frumoase
În ferma lui, culturile semănate în primăvară se dezvoltă bine. Este mulţumit de floarea-soarelui (40 ha), cu toate că a semănat-o ceva mai târziu, după mazăre - o altă cultură întârziată. Fusese zăpadă pe câmp şi nu s-a putut intra; abia a reuşit să încorporeze sămânţa în pământ în preajma Sărbătorilor de Paşi, deşi trebuia semănată mult mai devreme, pe 20 martie. A hrănit-o cu îngrăşăminte complexe (NPK - 150 kg/ha) aşezate pe rând. Apoi a fertilizat şi cu azot - aproape 100 kg/ha. Floarea promite o recoltă bună; crede că va sări de 3 tone/ha!
Alexandru Grăniceru foloseşte doar hibrizi de floarea-soarelui cu tehnologia Express. A renunţat la erbicidul Pulsar, pentru că - spune el - are remanenţă mare în sol. La mazăre a fost constrâns să erbicideze doar o parte, pentru că „APIA a dat o lege foarte proastă, interzicând aplicarea erbicidelor pentru culturile declarate Zonă de Interes Ecologic. Aşa că 30 hectare de mazăre vor rămâne an de an să dea piept cu buruienile, în competiţie”, explică tânărul.

Grâul - o cultură sigură şi profitabilă
Pentru Alexandru Grăniceru, grâul este cultura cu riscul cel mai mic şi cu profitul sigur. „Dacă îi dai cât de cât ce trebuie, poţi scoate fără bătaie de cap 4-5 tone/ha. Costurile pe hectar sunt cam de 2.000 lei, cu tratamente şi îngrăşăminte în cantităţi modeste: 200 kg/ha NPK, 150 kg azot. Eu cumpăr din toamnă fertilizanţii pentru a-i folosi în primăvară. Dacă pot plăti cash, preţul e mai mic. Spre exemplu, iau linii de credit de la bancă unde-s comisioanele mai mici decât la furnizorii de inputuri. Am cumpărat azot de la Azomureş cu 1.200 lei/tonă, în timp ce la distruibuitori trebuia să plătesc 1.750 lei/t. Astfel, la o maşină de 500 tone, am avut 12.000 lei economisiţi”, susţine cultivatorul.

O structură de producţie dinamică
Jumătate din suprafaţa fermei de la Crucea este destinată culturilor de toamnă şi jumătate culturilor prăşitoare de primăvară. „În octombrie vreau să pun o suprafaţă mică de orz (50 ha) şi mai multă rapiţă (80 ha). Aşa că voi reduce foarte mult din suprafaţa de floarea-soarelui! Am de gând să încerc şi o cultură nouă - cânepa. Este un fermier în zonă care a cultivat 40 ha.
De asemenea, produc pentru mine sămânţă de grâu şi de mazăre; cumpăr baza şi multiplic. În toamnă am în intenţie să cumpăr o maşină de tratat sămânţă, să nu mai folosesc betoniera”, ne-a dezvăluit câteva dintre preocupările sale Alexandru Grăniceru.
După cum ne spune, în ferma lui totul se adaptează din mers. „Mi-am cumpărat o presă mare pentru baloţi. Împreună cu echipa de mecanici am realizat - în concepţie şi regie proprie - un dispozitiv mecanic care, montat pe tractor, ridică balotul de paie ori sacul de îngrăşăminte, uşurându-ne, astfel, munca în câmp. Nu demult am achiziţionat o semănătoare second-hand pe care am reglat-o să încorporeze în sol sămânţa de floarea-soarelui la 70 cm distanţă între rânduri. Am ferma dotată cu tractoare U 650, Deutz şi Case, cu două combine Claas, cu utilaje pentru prelucrat solul, cu maşini de tratamente şi cu maşini de semănat”, a precizat cultivatorul.

Alexandru Grăniceru_b

Arenda crescută, prilej de dispută!
Fermierul are un of: ar fi vrut să mărească suprafaţa de teren, dar nu are de unde. „Eu am 250 de hectare la Crucea. Terenul se lucrează bine. Dispun de capacitatea mecanică - mă refer la maşinile şi utilajele agricole - pentru a cultiva şi 5-600 ha. Din păcate, nu există posibilitate de extindere din cauza fermierilor mari. Nu numai că nu e loc, dar pun şi presiune pe noi. Cei cu fermele mari au crescut arenda pentru a ne elimina de pe piaţă. Astfel, de la 600 lei/ha/an a ajuns la 1.000 lei. E foarte greu de suportat şi e posibil să renunţ la unele contracte din această cauză. Subvenţiile primite nu acoperă îndeajuns costurile, pentru că nu lucrăm într-o zonă extraordinară, nu avem irigaţii”, a susţinut Alexandru Grăniceru.

Nisipurile mişcătoare ale ipocriziei! (Oare şi ale şpăgii?!)
O “rană” care abia s-a cicatrizat a fost provocată de… nisipurile mişcătoare ale ipocriziei funcţionarilor statului. (Probabil şi ale şpăgii?!). Povestea o istoriseşte fermierul, care în anul 2015 a dobândit prin licitaţie dreptul de a lucra 300 hectare la Dăbuleni, judeţul Dolj, teren aflat în Administraţia Domeniilor Statului (ADS).
„Contractul semnat fusese valabil până la concesionare. Ei bine, conducerea centrală a ADS a făcut o manevră: a pregătit şi organizat licitaţia pentru concesionarea terenului exact în perioada sărbătorilor de iarnă. A postat anunţul pe site-ul ADS vineri, 23 decembrie 2016, înainte de Crăciun, cu termenul limită de procurare a caietului de sarcini - 3 ianuarie 2017. Era normal să fi fost anunţat, deşi în contract nu există această obligaţie din partea ADS. Licitaţia a avut loc pe 16 ianuarie 2017 şi aşa am pierdut terenul. Ulterior am aflat de la funcţionarii statului că eu nu trebuia să particip! Suspiciunea rezonabilă este că societatea câştigătoare (de fapt şi singura participantă!) se constituise cu circa trei săptămâni înainte de anunţarea licitaţiei!”, ne-a declarat tânărul Alexandru Grăniceru, afectat de întâmplare, dar uşor resemnat.

 

PLAFONAREA SUBVENŢIILOR SAU A SUPRAFEŢEI FERMELOR
„Eu primesc anual o subvenţie de 70-80 mii de euro. Se vorbeşte despre plafonarea subvenţiilor pentru marii fermieri. Eu o văd în felul următor: să se limiteze fie la suprafaţa cultivată de 500 ha, ori la plafonul de 100 mii de euro. În opinia mea, numai aşa se pot dezvolta cât mai multe ferme mici şi mijlocii. Şi iată cum! Să facem un calcul. Sunt trei fermieri în zona noastră care au 10.000 de hectare. Dacă s-ar plafona suprafaţa lucrată la 500 de hectare, asta ar însemna existenţa a 20 de ferme care ar putea să aibă cel puţin trei-patru angajaţi fiecare. Şi înmulţit cu 20 sunt 60 de oameni, plus familiile patronilor. Iată cum circa 100 de persoane ar avea locuri de muncă”, a calculat Alexandru Grăniceru, urmând o aritmetică simplă.


ORZUL A „PUPAT” UN PREŢ MAI BUN!
Când vine vorba despre preţuri, Alexandru Grăniceru se mişcă lejer în... areal. „Nu o să mai pupăm mult timp 70 bani pe kilogramul de orz; s-a vândut bine, toată lumea a căutat orzul. Anul trecut a fost 135 euro/tonă; ofertele din această vară au fost de 158, preluat din câmp, minus transportul - 11 euro; preţ final 147 euro/t. La rapiţă, aşa cum am anticipat, preţurile au scăzut de la 1.650 lei tona în 2017, la 1.500 lei în 2018, şi chiar mai jos. S-a cultivat foarte multă rapiţă.
Cu grâul s-a întâmplat un fenomen cel puţin atipic. Anul trecut, diferenţa de preţ între grâul panificabil şi cel furajer nu a fost atât de evidentă. Ieşeai mai bine dacă ziceai că ai grâu furajer. Dacă îl declarai de panificaţie şi aveai procentul de proteină scăzut, erai penalizat! Aşa că toată lumea a vândut grâu... furajer, ca să fie sigură de preţ”, a susţinut fermierul constănţean.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)

 

Vizualizat: 1638 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?