Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alcătuirea unui asolament raţional

Publicat: 10 septembrie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Asolamentul poate reduce cheltuielile prin evitarea executării unor lucrări agricole şi poate spori producţia prin folosirea favorabilităţii solului pentru o cultură sau alta

Click pe poza pentru galerie!

Importanţa asolamentului se cunoaşte din antichitate. Numai că, după 2.000 de ani de agricultură această verigă tehnologică încă se mai neglijează.

“Asolamentul este împărţirea terenului în sole şi rotaţia culturilor pe aceste sole”, spune definiţia de manual a asolamentului. Aşadar, asolamentul are două componente: împărţirea terenului în sole (parcele) şi rotaţia culturilor pe sole.


Împărţirea terenului în sole

Conceptul este mai vechi şi în prezent se aplică în mai puţine situaţii. Cauza? Ca urmare a fărâmiţării terenului, mulţi fermieri încă se mai zbat să comaseze (nu să împartă) terenul pe care îl lucrează.

Deci esenţa ideii este că terenul agricol ar trebui organizat în unităţi de lucru care să permită executarea eficientă a lucrărilor mecanice şi amplasarea comasată a culturilor agricole.
În funcţie de mărimea suprafeţei care se lucrează, trebuie conceput unul sau mai multe asolamente.

Două sau trei asolamente sunt necesare a fi organizate acolo unde se lucrează suprafeţe foarte mari de teren sau acolo unde suprafaţa lucrată cuprinde zone foarte diferite din punct de vedere pedologic sau climatic. Motivul este acela de a reduce riscul climatic sau de a pune în valoare favorabilitatea pedologică a solului.

 

Rotaţia culturilor

A doua componentă a asolamentului este un pic mai laborioasă decât prima.

• Primul pas: fiecare proprietar în parte trebuie să stabilească structura de culturi a fermei agricole, în funcţie de o serie de factori pedoclimatici (de exemplu, zonele cu terenuri grele sunt cu un risc mai mare pentru cultura porumbului), factori tehnici, tehnologici (posibilitatea de a ieşi în câmp primăvara foarte devreme etc.), economici (evoluţia preţurilor), biologici (timpul minim de revenire a unei culturi pe aceeaşi solă).

• Al doilea pas constă în stabilirea rotaţiei culturilor pe sole. Lucrarea se face ţinând seama de preferinţele plantelor pentru un anumit tip de sol, de accesibilitatea solei sau de restricţiile biologice specifice.

Restricţiile biologice au în vedere prevenirea pagubelor cauzate de boli şi dăunători comuni sau cu perioadă lungă de acţiune. De exemplu, este recomandat ca floarea soarelui să revină pe aceeaşi solă după 6 ani după ea însăşi sau după rapiţă, soia şi mazăre. Motivul este pericolul atacului de Sclerotinia sclerotiorum, agent patogen foarte păgubitor pentru floarea soarelui şi comun pentru floarea soarelui, rapiţă, soia şi mazăre.

Scleroţii agentului patogen se transmit prin sol şi au virulenţă sporită timp de 5 ani. În practica agricolă termenul de 6 ani se reduce frecvent la 4 sau 3 ani, motiv pentru care scleroţii de Sclerotinia se perpetuează în sol, iar boala produce pagube însemnate la floarea soarelui.

De asemenea, restricţiile biologice pot avea ca sursă consumul specific foarte mare de apă a două culturi. În acest caz este bine ca aceste specii să nu se succeadă în rotaţie, cu excepţia iernilor în care rezerva de apă a solului se reface.

Rotaţia culturilor mai poate fi sărită limitat, pentru a folosi favorabilitatea solului, dar fără a trece peste restricţiile biologice.

• Al treilea pas este amplasarea culturilor pe sole în funcţie de rotaţia stabilită, astfel încât să se realizeze suprafeţe compacte din aceeaşi cultură sau acelaşi soi, suprafeţe care să permită folosirea cât mai eficientă a mecanizării şi evitarea deplasărilor în gol de la o solă la alta.

Tehnica informatică existentă în fiecare fermă permite aplicarea cu uşurinţă a asolamentului. Este nevoie doar de conştientizarea importanţei acestuia şi de o mică aplicaţie teoretică „de antrenament”, pentru a înţelege modul specific de lucru.

Vizualizat: 1500 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?